Antistene

În lumea de astăzi, Antistene a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Antistene a devenit din ce în ce mai prezent în viața noastră, jucând un rol crucial în diferite aspecte ale societății moderne. Fie că vorbim despre influența lui Antistene asupra culturii populare, impactul său asupra economiei globale sau despre importanța sa în domeniul științific, nu există nicio îndoială că Antistene se află în fruntea agendei actuale a discuțiilor. În acest articol, vom explora în profunzime rolul lui Antistene în viețile noastre și vom analiza relevanța acestuia în diferite contexte.

Antistene
Date personale
Născut444 î.Hr. Modificați la Wikidata
Piraeus⁠(d), city trittys⁠(d), Grecia Modificați la Wikidata
Decedat365 î.Hr. (79 de ani) Modificați la Wikidata
Atena, Atena clasică Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă veche Modificați la Wikidata
Activitate
Influențat deSocrate  Modificați la Wikidata
Profesor pentruDiogene din Sinope  Modificați la Wikidata

Antistene (în greacă veche Ἀντισθένηςcca, transliterat: Antisthenes; cca. 445 î.Hr. - cca. 365 î.Hr.) a fost un filosof cinic din Grecia antică.

Fiu al unui cetățean atenian și al unei sclave trace, Antistene este elev al sofiștilor Gorgias, Hippias, Prodicos, apoi se atașează cercului lui Socrate. Este considerat, alături de Platon și Aristip din Cirene, unul dintre cei mai dotați discipoli ai celebrului filosof. După moartea lui Socrate (399 î.Hr.), Antistene deschide în Gymnasionul Kynosarges o școală proprie în care vor lua naștere germenii curentului filosofic al cinismului. Antistene pune în centrul preocupărilor filosofului ethika, scopul vieții fiind eudaimonia, obținută prin arete. Din cele 70 de scrieri ale sale, marcate de o pecete raționalist-materialistă, și care au avut un puternic ecou în rândul stoicilor, s-au păstrat numai două discursuri: „Arias” și „Ulise”.

Referințe

  1. ^ en Encyclopedia Britannica, accesat la 15 noiembrie 2014
  2. ^ Horia C. Matei, Civilizația lumii antice, Editura Eminescu, București, 1983

Legături externe