Aplatizare

Astăzi, Aplatizare este un subiect care generează mare interes și dezbatere în diferite zone ale societății. De ani de zile, acest subiect a căpătat o relevanță semnificativă, trezind interesul experților, cadrelor universitare, profesioniștilor și publicului larg. Importanța Aplatizare constă în impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și în influența sa asupra luării deciziilor la nivel politic, social și economic. Prin urmare, este esențial să înțelegem în profunzime aspectele legate de Aplatizare, implicațiile sale și efectele sale pe termen scurt și lung. De aceea, în acest articol vom aborda în mod cuprinzător și obiectiv diferitele aspecte legate de Aplatizare, cu scopul de a oferi o viziune clară și completă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.

Un cerc de rază a aplatizat la o elipsă
O sferă de rază a aplatizată la un elipsoid de revoluție.

Aplatizarea este o măsură a contracției unui cerc sau a unei sfere de-a lungul unui diametru pentru a forma o elipsă, respectiv un elipsoid de revoluție (Sferoid). Notația obișnuită pentru aplatizare este f și definiția sa în funcție de semiaxele elipsei sau elipsoidului rezultat este:

Factorul de aplatizare este în ambele cazuri.

Definiții

Există trei variante de aplatizare. Atunci când este necesar să se evite confuzia, aplatizarea principală se numește prima aplatizare.

Mai jos, a este dimensiunea mai mare (de exemplu, semiaxa mare), iar b este cea mai mică (semiaxa mică). Pentru un cerc toate aplatizările sunt zero (a = b).

(Prima) aplatizare  Fundamentală. Elipsoizii de referință geodezici sunt caracterizați prin
A doua aplatizare Rar folosită.
A treia aplatizare  Folosită în calculele geodezice ca un mic parametru de expansiune.

Identități

Aplatizările sunt legate de alți parametri ai elipsei. De exemplu:

unde este excentricitatea.

Note

  1. ^ a b Natalia-Silvia Chira, Contribuții la descifrarea structurii profunde din zona seismogenă Vrancea și regiunile adiacente utilizând date gravimetrice și geodezice, Teză de doctorat (rezumat), Universitatea București, 2017, p. 5, accesat 2021-11-04
  2. ^ en Maling, Derek Hylton (). Coordinate Systems and Map Projections (ed. 2nd). Oxford; New York: Pergamon Press. ISBN 0-08-037233-3. 
  3. ^ en Snyder, John P. (). Map Projections: A Working Manual. U.S. Geological Survey Professional Paper. 1395. Washington, D.C.: United States Government Printing Office. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ en Torge, W. (2001). Geodesy (3rd edition). de Gruyter. ISBN: 3-11-017072-8
  5. ^ en Osborne, P. (2008). The Mercator Projections Arhivat în , la Wayback Machine. Chapter 5.
  6. ^ en Rapp, Richard H. (1991). Geometric Geodesy, Part I. Dept. of Geodetic Science and Surveying, Ohio State Univ., Columbus, Ohio.
  7. ^ de en F. W. Bessel, 1825, Uber die Berechnung der geographischen Langen und Breiten aus geodatischen Vermessungen, Astron.Nachr., 4(86), 241–254, doi:10.1002/asna.201011352, versiune engleză de C. F. F. Karney and R. E. Deakin, The calculation of longitude and latitude from geodesic measurements, Astron. Nachr. 331(8), 852–861 (2010), E-print arΧiv:0908.1824, Bibcode1825AN......4..241B