Bătălia de la Giurgiu

În acest articol, vom explora în detaliu Bătălia de la Giurgiu și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Bătălia de la Giurgiu a fost subiect de dezbatere și interes în diverse domenii de studiu, de la psihologie la economie, iar influența sa se extinde în diferite timpuri și culturi. De-a lungul acestor pagini, vom examina diferitele fațete ale lui Bătălia de la Giurgiu și modul în care a modelat lumea noastră în moduri care trec adesea neobservate. De la rolul său în luarea deciziilor până la influența sa asupra societății, Bătălia de la Giurgiu s-a dovedit a fi un subiect de mare relevanță și interes atât pentru cercetători, cât și pentru curioși. Așadar, pregătiți-vă să vă cufundați în lumea fascinantă a lui Bătălia de la Giurgiu și să descoperiți numeroasele sale fațete.

Bătălia de la Giurgiu
Parte din Războiul cel Lung Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă Modificați la Wikidata
LocGiurgiu, Țara Românească
Beligeranți
Imperiul OtomanȚara RomâneascăPrincipatul Transilvaniei
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bătălia de la Giurgiu, desfășurată între 15-20 octombrie 1595, a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. Trupele otomane în retragere au fost surprinse la Giurgiu, iar robii luați ostatici au fost eliberați. După un bombardament efectuat de artileria toscană, cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini.

Context

În urma bătăliei de la Călugăreni din 13 august, în care și-au pierdut viața pașa Hasan de Timișoara, Khidr și Mustafa de Bosnia, armata otomană a păstrat suficientă forță încât să ocupe capitala Țării Românești. Conducătorul ei, marele vizir Sinan Pașa, a trecut la implementarea instrucțiunilor cu care a venit de la Constantinopol, acelea de transformare a Țării Românești în pașalâc. Instalat la mănăstirea Radu Vodă, el a început să facă numiri în funcțiile aparatului administrativ otoman.

Mihai Viteazul a fost nevoit să se retragă spre munți, așteptând întăririle ce urmau să vină din Transilvania. La 12 septembrie oastea munteano-transilvană se găsea la Stoenești, în așteptarea armatei de întărire conduse personal de Sigismund Bathory. La 26 august Sinan Pașa a ocupat și Târgoviștea, unde a ridicat o întăritură de pământ.

Sigismund Báthory a trecut pasul Branului în fruntea unei armate de 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de arhiducele Maximilian al III-lea, la care se adăuga corpul de 300 de artileriști din Toscana înarmați cu tunuri, în total 23.000 de oameni. Joncțiunea cu cei 8.000 de oșteni ai lui Mihai Viteazul a avut loc în pădurile de pe Dâmbovița.

Aliații au atacat armata otomană la Târgoviște, iar Sinan Pașa a fost nevoit să se retragă înapoi spre București.

Bătălia de la Giurgiu, gravură din 1596

Consecințe

Sinan Pașa a fost destituit din funcția de mare vizir.

O importantă consecință a campaniei din toamna lui 1595, încheiată cu victoria de la Giurgiu, a fost mutarea capitalei Munteniei de la București din nou la Târgoviște, mai departe de Dunăre și astfel de pericolul otoman. Aproape toate actele lui Mihai Viteazu din anii 1596-1599 au fost date la Târgoviște.

În februarie 1596 a avut loc Carnavalul Însângerat din Transilvania, prin care nobilimea a reprimat brutal revolta secuilor participanți la bătălia de la Giurgiu, care ceruseră îndeplinirea promisiunilor în schimbul cărora au plecat în luptă.

Note

  1. ^ a b Constantiniu, Florin (). O istorie sinceră a poporului român. București: Univers Enciclopedic Gold. p. 135. ISBN 978-6068162-16-4. 
  2. ^ Petre Panaitescu, Mihai Viteazul, București 1936, pag. 118.
  3. ^ Panaitescu, Istoria Românilor, Craiova 1942, pag. 174.
  4. ^ Constantin C. Giurescu, Istoria României în date, București 1971, pag. 128.
  5. ^ Petre Panaitescu, Mihai Viteazul, București 1936, pag. 120.
  6. ^ Idem.

Vezi și

Legături externe


v • d • m
Războiul cel Lung
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot