Carnavalul Însângerat
În lumea de astăzi, Carnavalul Însângerat joacă un rol fundamental în societate. Fie că este vorba în domeniul tehnologiei, culturii, politicii sau orice alt aspect al vieții de zi cu zi, Carnavalul Însângerat are un impact semnificativ. De la origini și până în prezent, Carnavalul Însângerat a fost subiect de studiu, dezbateri și controverse, generând interes constant din partea experților și fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în profunzime rolul lui Carnavalul Însângerat în societatea actuală, analizând influența sa în diferite domenii și relevanța sa în lumea contemporană.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Carnavalul Însângerat | |||
|---|---|---|---|
Modifică date / text  | |||
Carnavalul Însângerat (în maghiară Véres farsang) a fost suprimarea unei răscoale a secuilor în februarie 1596, înaintea Postului Mare.
În septembrie 1595 armatele turce au atacat Țara Românească. Principele Sigismund Báthory s-a deplasat în ajutorul voievodului Mihai Viteazul în fruntea unei armate de aproximativ 20.000 de soldați, din care 8.000 de secui. Armatele aliate au învins în Bătălia de la Giurgiu.
La începutul anului 1596 conducătorii Secuimii, care și-au asumat un rol decisiv în victoria de la Giurgiu, au început o revoltă armată din cauza promisiunilor neîndeplinite, în special deoarece proprietarii secui nu au fost dispuși să-și îndeplinească promisiunea princiară, aceea de a își elibera iobagii care se întorseseră din campanie. Răscoala, condusă de Ștefan Bocskai, a fost zdrobită fără milă de nobilime în timpul „carnavalului însângerat”, numit astfel întrucât răscoala a fost suprimată prin execuții în masă.