Bătălia de la Târgu Jiu (1916)

În lumea de astăzi, Bătălia de la Târgu Jiu (1916) este un subiect care continuă să capteze atenția și interesul multor oameni. De la descoperirea sau apariția sa, Bătălia de la Târgu Jiu (1916) a stârnit curiozitate și dezbatere în diferite domenii, generând opinii contradictorii și perspective diverse. În acest articol, vom explora diferitele fațete și aspecte care fac din Bătălia de la Târgu Jiu (1916) un subiect relevant astăzi. Vom analiza impactul acestuia asupra societății, implicațiile sale în diverse domenii și evoluția sa în timp. În plus, vom examina perspectivele viitoare ale Bătălia de la Târgu Jiu (1916) și posibila influență a acestuia asupra lumii din jurul nostru.

Bătălia de la Târgu Jiu

Generalul Paraschiv Vasilescu
comandantul Armatei 1
Informații generale
Perioadă3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916
LocTârgu Jiu - România
RezultatVictoria trupele Puterilor Centrale
Modificări teritorialeOltenia
Beligeranți
România Imperiul austro-ungar Germania
Conducători
General Paraschiv Vasilescu
Colonel Ioan Anastasiu
Colonel Constantin Neculcea		 General Erich von Falkenhayn
General Viktor Kühne
Efective
2 divizii de infanterie5 divizii de infanterie
2 divizii de cavalerie
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bătălia de la Târgu Jiu s-a desfășurat între între 3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane.

Bătălia s-a desfășurat imediat în continuarea celei de-A doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane.

Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei.

Contextul operativ strategic

Articol principal: Operația Armatei României de apărare a trecătorilor din Munții Carpați în campania anului 1916.
Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916

Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.:pp 472-473

Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn.:pp 23-27

Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe”.:p. 105 În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați.:pp 105-132

Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile”.:p. 391

Generalul Erich von Falkenhayn
Generalul Constantin Neculcea

Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului din prima parte a lunii octombrie 1916, a fost interpretată diferit de cele două părți. Generalul Falkenhayn a realizat, în ciuda înfrângerii, că în Valea Jiului Carpații puteau fi forțați cel mai ușor.

Marele Cartier General român, sub euforia succesului neașteptat, considerase că forțele Puterilor Centrale nu vor mai încerca o nouă lovitură pe Valea Jiului, până la sosirea iernii.:p. 459 După victoria în prima bătălie de pe Jiu, din prima parte a lunii octombrie, Armata 1 română, comandată de către generalul Paraschiv Vasilescu, a trecut la punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front iar sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie.:p. 13

Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, simultan cu alte măsuri de dezinformare, menite să distragă atenția de la Valea Jiului.:p. 136:p. 460

Între 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916 s-a desfășurat A doua bătălie de pe Valea Jiului, care a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan și ocuparea orașului Târgu Jiu.:p. 458

Forțe participante

Dispozitivul forțelor române

Dispozitivul forțelor germane

Dispozitivele de luptă ale combatanților

Comandanți

Generalul Viktor Kühne

Comandanți români

Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu
Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu
Comandant al Diviziei 17 Infanterie - Colonel Constantin Neculcea

Comandanți ai Puterilor Centrale

Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn
Comandant al Comandamentului General LIV Rezervă - General-locotenent Viktor Kühne
Comandant al Corpului de Cavalerie - General-locotenent Eberhard von Schmettow
Comandanți de divizie

Planurile de operații

Desfășurarea acțiunilor militare

Desfăşurarea acţiunilor militare

Rezultate și urmări

Note

  1. ^ ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  2. ^ a b c d Erich von Falkenhayn, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  3. ^ a b c d Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  4. ^ Gheorghe Dabija (general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.III, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1934
  5. ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929

Bibliografie

  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și

v • d • m
Primul Război Mondial
Fronturile principale de luptăEvenimente principaleArticole specificeParticipanți

Influența asupra civililor și atrocitățile:

Urmări:

Cronologia Primului Război Mondial · Portal · Categorie
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot