Astăzi vrem să vorbim despre Lupta de la Bordei Verde-Viziru (1916), un subiect care a căpătat relevanță în ultimii ani și care a generat un mare interes în societate. Lupta de la Bordei Verde-Viziru (1916) este o problemă care afectează oameni de toate vârstele, genurile și clasele sociale, iar importanța sa constă în multiplele aspecte pe care le acoperă. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și a vieții de zi cu zi, Lupta de la Bordei Verde-Viziru (1916) a devenit astăzi un subiect central. În acest articol vom analiza diferite aspecte legate de Lupta de la Bordei Verde-Viziru (1916), de la originea sa și până la posibilele sale soluții, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și aprofundată asupra acestui subiect.
Lupta de la Bordei Verde-Viziru | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Desfășurarea luptelor | |||||||||
Informații generale | |||||||||
| |||||||||
Beligeranți | |||||||||
Imperiul Rus | Imperiul German Regatul Bulgariei Imperiul Otoman | ||||||||
Conducători | |||||||||
General Eris Han Sultan Ghirei Aliev | General August von Mackensen General Erich von Falkenhayn Colonel Mustafa Izzet Bey General Ianko Draganov General Gheorghi Abadjiev | ||||||||
Modifică date / text |
Lupta de la Bordei Verde-Viziru a fost o acțiune militară din cadrul operațiilor de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru, care s-a desfășurat între 12/25 decembrie – și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor ruse de către trupele Puterilor Centrale.
După înfrângerea încercării de rezistență pe acest aliniament, forțele române și ruse au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei.
Lupta de la Bordei-Verde-Viziru a făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.:pp 491-494
După Bătălia pentru București, încheiată cu victoria forțelor centrale, obiectivul comandamentului român era de a întârzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite concentrarea trupelor rusești pe linia de rezistență Râmnicu Sărat—Viziru—Dunărea.
După încercarea de rezistență pe aliniamentul Cricov-Ialomița, forțele române au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei.
Aripa stângă a frontului româno-rus, de la Racovițeni la Dunăre era formată de forțe ruse aparținând de Corpurile 4,8 și 4 Siberian, dispuse pe aliniamentul Racovițeni-Zoița-Bălăceanu-Filipești-Viziru.:p. 495
În zona Bordei-Verde-Viziru erau dispuse forțele Corpului 4 Siberian, comandat de generalul Leonid-Otto Ottovici Sirelius, formate din Diviziile 9 Siberiană și 124 Trăgători.
Forțele Puterilor Centrale erau grupate în Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, care înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Slobozia - Brăila.:p. 522
Comandanți ruși
Comandanți ai Puterilor Centrale