În lumea de astăzi, Biserica de lemn din Topla este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Atât în sfera profesională, cât și în cea personală, Biserica de lemn din Topla a generat dezbateri, discuții și reflecții profunde asupra impactului său asupra societății. Pe măsură ce tehnologia și globalizarea avansează, Biserica de lemn din Topla a devenit un punct central de discuție în diverse domenii, de la economie la politică, cultură și psihologie. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Biserica de lemn din Topla și influența sa asupra vieților noastre, precum și implicațiile viitoare pe care le-ar putea avea.
Biserica de lemn din Topla | |
Biserica de lemn din Topla, conservată la Muzeul Satului Bănățean, în aprilie 2010 | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 45°46′39″N 21°15′59″E / 45.7776°N 21.2663°E |
Localitate | Timișoara, Timiș |
Țara | România |
Adresa | „Pădurea Verde”, în NE orașului, în Muzeul Satului Bănățean |
Clasificare | |
Cod LMI | TM-II-m-A-06093 |
Modifică date / text |
Biserica de lemn din Topla, comuna Mănăștiur, județul Timiș, a fost construită în 1746. Biserica avea hramul „Sfinții Arhangheli”.
Satul Topla se află practic pe cale de dispariție, în prezent în el mai locuiesc doar două familii, iar la recensământul din 2002 au fost înregistrați doar 6 locuitori. Biserica, unul din cele mai valoroase monumente religioase din Banat, a fost demontată în Topla, în 1987, și adusă la Timișoara, unde a fost refăcută în perioada 1994 - 1996, în cadrul Muzeului Satului Bănățean, acolo unde se află și în prezent.
După refacere, fost resfințită și i s-a schimbat hramul în „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie). Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: TM-II-m-A-06093.
|