În acest articol vom aborda subiectul Cheile Dopca, care a căpătat o mare relevanță în diferite domenii în ultimii ani. Cheile Dopca a stârnit un mare interes și dezbatere atât în societate, cât și în mediul academic, iar impactul său a devenit evident în diverse domenii, de la politică la tehnologie. Pe parcursul acestei scrieri, vom analiza diferitele dimensiuni ale Cheile Dopca, explorând originea, dezvoltarea și consecințele sale în lumea de astăzi. Prin această analiză cuprinzătoare, sperăm să oferim o înțelegere mai profundă a Cheile Dopca și a rolului său în societatea contemporană, precum și a potențialelor sale implicații pentru viitor.
Cheile Dopca | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Localizarea rezervației pe harta județului (punctul marchează aproximativ centrul rezervației) | |
Poziția | Județul Brașov România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Rupea Dopca (sat) |
Coordonate | 45°58′42″N 25°24′07″E / 45.97833°N 25.40194°E |
Suprafață | 4 ha |
Înființare | 1980, reconfirmat 2000 |
Modifică date / text |
Cheile Dopca (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală tip geologic și geomorfologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz.
Aria naturală se află în Depresiunea Hoghizului (în zona de interferență a bazinului transilvan cu Munții Perșani, lângă Pădurea Bogății), în partea nord-estică a județului Brașov și cea sud-estică a satului Dopca, în imediata apropiere a drumului național DN13 care leagă Brașovul de orașul Sighișoara.
Rezervația naturală cu o suprafață de 4 hectare, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate.
Aria naturală se întinde de-a lungul rețelelor hidrografice a râurilor Valea Mare, Râul Valea Iadului, și Râul Hildașul și reprezintă un arel cu o importanță geologică, geomorfologică, floristică, forestieră și peisagistică deosebită, cu sectoare de cheiuri abrupte (stâncării cu trene de grohotișuri), alternând cu sectoare mai puțin abrupte acoperite cu păduri de fag, carpen sau gorun și pajiști, în zonele unde valea se lărgește.
|