În lumea de astăzi, Comuna Săbăoani, Neamț a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Comuna Săbăoani, Neamț a devenit din ce în ce mai prezent în viața noastră, jucând un rol crucial în diferite aspecte ale societății moderne. Fie că vorbim despre influența lui Comuna Săbăoani, Neamț asupra culturii populare, impactul său asupra economiei globale sau despre importanța sa în domeniul științific, nu există nicio îndoială că Comuna Săbăoani, Neamț se află în fruntea agendei actuale a discuțiilor. În acest articol, vom explora în profunzime rolul lui Comuna Săbăoani, Neamț în viețile noastre și vom analiza relevanța acestuia în diferite contexte.
Săbăoani | |
Szabófalva | |
— comună — | |
Biserica catolică din Săbăoani | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°00′01″N 26°52′58″E / 47.00028°N 26.88278°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Neamț |
Reședință | Săbăoani |
Componență | Săbăoani, Traian |
Guvernare | |
- primar al comunei Săbăoani | Florin Vîrgă (USR, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 31,5 km² |
Altitudine | 230 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 10.619 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 617400 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Săbăoani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Săbăoani (reședința) și Traian.
Comuna se află în extremitatea estică a județului la limita cu județul Iași, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la nord de orașul Roman. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. Lângă Săbăoani, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN28, care duce la Iași. Tot lângă Săbăoani, puțin mai la nord, tot din DN2 se ramifică două șosele județene: DJ207B, care duce spre sud la Cordun și Roman (unde se termină tot în DN2); și DJ208, care duce spre nord în județul Iași la Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferată Roman-Suceava, pe care este deservită de stația Săbăoani.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Săbăoani se ridică la 10.619 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.901 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,31%), iar pentru 7,65% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (90,45%), cu o minoritate de ortodocși (1,2%), iar pentru 7,91% nu se cunoaște apartenența confesională.
Comuna Săbăoani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Florin Vîrgă , de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Salvați România | 6 | |||||||
Partidul Social Democrat | 5 | |||||||
Partidul Mișcarea Populară | 4 | |||||||
Partidul Național Liberal | 2 |
Până în anul 1864, când, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondată următoarelor ocoale din ținutul Romanului: Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774), Ocolul Mijlocului (1774-1883) și Ocolul Moldovei (1883-1864).
Aceste frecvente schimbări de apartenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că în aceasta perioadă satul Săbăoani a inclus și trupul de moșie Berindești din Deal, așa cum de altfel o certifica și cartagrafiile din 1820, 1832, 1838 și 1845. În anul 1873 Berindeștii din Deal devine satul Brindești. În anul 1864, alături de noile unități administrative, județul și plasa, se înființează și comuna. Săbăoani primește statutul de comună, pe care îl va fi păstrat până în anul 1876.
Dupa reînființarea comunei în anul 1887, pe lângă satul Berindești i-au fost adăugate, pentru anumite perioade, și alte sate: Licușeni, Adjudeni, Ferdinand, Gherăești, Iugani, Pildești, Simionești, Săbăoani și Tețcani.[necesită citare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată numai din satul de reședință, cu 2462 de locuitori, în majoritate maghiari. În comună existau o școală mixtă cu 115 elevi și o biserică catolică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4200 de locuitori în satele Lecușeni, Săbăoani și Traian.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț; tot atunci, a fost desființat satul Lecușeni (comasat cu satul Săbăoani).
Patru obiective din comuna Săbăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: în situl de „la Bisericuță” (satul Săbăoani) au fost găsite urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului, secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolele al VI-lea–al VII-lea, secolele al XIV-lea–al XVII-lea, precum și ruinele fostei biserici romano-catolice (secolele al XIV-lea–al XVI-lea); „la Izlaz” (2 km est de satul Săbăoani) se află un sit ce conține o așezare din perioada Halstatt, o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n., o așezare și o necropolă din secolele al IV-lea–al VII-lea, și o așezare din secolele al XIV-lea–al XV-lea; la „Turnul de Apă” din Săbăoani se află o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; și, în fine, la „Izvoare” (lângă satul Traian) au fost descoperite așezări din secolele al II-lea–al III-lea e.n. și din secolele al XIV-lea–al XV-lea.
|title=
(ajutor)