În lumea Județul Suceava există un număr infinit de aspecte de descoperit și explorat. De la origini până la evoluția și dezvoltarea actuală, Județul Suceava a fost subiect de interes și studiu de către experți din diverse domenii. De-a lungul istoriei, Județul Suceava a lăsat o amprentă de neșters asupra societății, influențând modul în care trăim, gândim și ne raportăm la mediul nostru. În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Județul Suceava, explorând diferitele sale fațete și descoperind importanța pe care o are în viața noastră de zi cu zi.
Suceava | |||
— Județ — | |||
| |||
Suceava (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°35′N 25°46′E / 47.58°N 25.76°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Regiune | Nord-Est | ||
Atestare | |||
Reședință | Suceava | ||
Componență | municipii orașe Comune | ||
Guvernare | |||
- președinte al Consiliului Județean Suceava | Gheorghe Flutur (PNL, 2016) | ||
- Prefect | Alexandru Moldovan | ||
Suprafață | |||
- Total | 8,553 km² | ||
Populație (2011) | |||
- Total | ▼634.840 locuitori | ||
- Densitate | 74,2 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prefix telefonic | 30 | ||
Indicativ autovehicule | SV | ||
Locul după populație | 8 | ||
Prezență online | |||
http://www.cjsuceava.ro/ OpenStreetMap relation | |||
Harta României cu județul Suceava indicat | |||
Modifică date / text |
Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.
Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș.
Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinile Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.
Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritoriale:
Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).
În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.
De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română.
În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna tarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Austriei să ocupe acest teritoriu până în 1918.
În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (districtul Suceava) creat de ocupanții austrieci.
În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954. Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii în 1989.
Județul Suceava - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea componență etnică:
Anul | Populația Județului |
---|---|
1948 | 439.751 ▬ |
1956 | 507.674 ▲ |
1966 | 572.781 ▲ |
1977 | 633.899 ▲ |
1992 | 701.830 ▲ |
2002 | 688.435 ▼ |
2011 | 634.840 ▼ |
2022 | 642.551 ▲ |
Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g. Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).
Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.
Principalele atracții turistice ale județului sunt:
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.
Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Gheorghe Flutur de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 18 | |||||||||||||||||||
Partidul Social Democrat | 13 | |||||||||||||||||||
Partidul Mișcarea Populară | 5 |
Lista președinților consiliului județean din 1992:
Lista prefecților din 1990:
Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.
Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
Câmpulung Moldovenesc | municipiu | 16.722 | ||
Fălticeni | municipiu | 25.723 | ||
Rădăuți | municipiu | 23.822 | ||
Suceava | municipiu reședință de județ | 92.121 | ||
Vatra Dornei | municipiu | 14.429 | ||
Broșteni | oraș | 5.506 | ||
Cajvana | oraș | 6.901 | ||
Dolhasca | oraș | 10.298 | ||
Frasin | oraș | 5.876 | ||
Gura Humorului | oraș | 13.667 | ||
Liteni | oraș | 9.596 | ||
Milișăuți | oraș | 5.005 | ||
Salcea | oraș | 9.015 | ||
Siret | oraș | 7.976 | ||
Solca | oraș | 2.188 | ||
Vicovu de Sus | oraș | 13.308 | ||
Comune | ||||
Adâncata | comună | 4.032 | ||
Arbore | comună | 6.719 | ||
Baia | comună | 6.405 | ||
Berchișești | comună | 2.849 | ||
Bilca | comună | 3.583 | ||
Bogdănești | comună | 3.909 | ||
Boroaia | comună | 4.589 | ||
Bosanci | comună | 6.719 | ||
Botoșana | comună | 2.144 | ||
Breaza | comună | 1.512 | ||
Brodina | comună | 3.320 | ||
Bunești | comună | 2.348 | ||
Burla | comună | 2.111 | ||
Bălcăuți | comună | 3.070 | ||
Bălăceana | comună | 1.520 | ||
Cacica | comună | 3.712 | ||
Calafindești | comună | 2.549 | ||
Capu Câmpului | comună | 2.214 | ||
Ciocănești | comună | 1.384 | ||
Ciprian Porumbescu | comună | 1.840 | ||
Comănești | comună | 2.094 | ||
Cornu Luncii | comună | 6.614 | ||
Coșna | comună | 1.453 | ||
Crucea | comună | 1.833 | ||
Cârlibaba | comună | 1.717 | ||
Dolhești | comună | 3.502 | ||
Dorna Candrenilor | comună | 2.827 | ||
Dorna-Arini | comună | 2.841 | ||
Dornești | comună | 3.926 | ||
Drăgoiești | comună | 2.349 | ||
Drăgușeni | comună | 2.422 | ||
Dumbrăveni | comună | 7.480 | ||
Dărmănești | comună | 5.228 | ||
Forăști | comună | 4.451 | ||
Frumosu | comună | 3.220 | ||
Frătăuții Noi | comună | 5.736 | ||
Frătăuții Vechi | comună | 4.394 | ||
Fundu Moldovei | comună | 3.594 | ||
Fântâna Mare | comună | 2.237 | ||
Fântânele | comună | 4.848 | ||
Grămești | comună | 3.032 | ||
Grănicești | comună | 4.440 | ||
Gălănești | comună | 2.573 | ||
Horodnic de Jos | comună | 2.003 | ||
Horodnic de Sus | comună | 5.136 | ||
Horodniceni | comună | 3.283 | ||
Hârtop | comună | 2.269 | ||
Hănțești | comună | 3.607 | ||
Iacobeni | comună | 1.842 | ||
Iaslovăț | comună | 3.163 | ||
Ilișești | comună | 2.761 | ||
Ipotești | comună | 5.635 | ||
Izvoarele Sucevei | comună | 2.063 | ||
Marginea | comună | 8.552 | ||
Mitocu Dragomirnei | comună | 4.438 | ||
Moara | comună | 4.384 | ||
Moldova-Sulița | comună | 1.865 | ||
Moldovița | comună | 4.970 | ||
Mușenița | comună | 1.871 | ||
Mălini | comună | 6.306 | ||
Mănăstirea Humorului | comună | 3.233 | ||
Ostra | comună | 3.009 | ||
Panaci | comună | 2.159 | ||
Poiana Stampei | comună | 2.077 | ||
Poieni-Solca | comună | 1.629 | ||
Pojorâta | comună | 2.908 | ||
Preutești | comună | 6.725 | ||
Putna | comună | 3.569 | ||
Pârteștii de Jos | comună | 2.778 | ||
Păltinoasa | comună | 4.909 | ||
Pătrăuți | comună | 4.567 | ||
Râșca | comună | 5.052 | ||
Rădășeni | comună | 3.575 | ||
Sadova | comună | 2.285 | ||
Satu Mare | comună | 3.594 | ||
Siminicea | comună | 2.710 | ||
Slatina | comună | 4.821 | ||
Straja | comună | 5.094 | ||
Stroiești | comună | 3.304 | ||
Stulpicani | comună | 5.904 | ||
Sucevița | comună | 2.762 | ||
Todirești | comună | 5.259 | ||
Udești | comună | 7.566 | ||
Ulma | comună | 2.007 | ||
Vadu Moldovei | comună | 3.993 | ||
Valea Moldovei | comună | 3.838 | ||
Vama | comună | 5.426 | ||
Vatra Moldoviței | comună | 4.099 | ||
Verești | comună | 6.289 | ||
Vicovu de Jos | comună | 5.925 | ||
Voitinel | comună | 4.387 | ||
Volovăț | comună | 4.952 | ||
Vulturești | comună | 3.395 | ||
Zamostea | comună | 2.849 | ||
Zvoriștea | comună | 6.124 | ||
Șaru Dornei | comună | 3.972 | ||
Șcheia | comună | 9.577 | ||
Șerbăuți | comună | 2.847 |
|