Constitutio Criminalis Theresiana
În acest articol, vom explora subiectul Constitutio Criminalis Theresiana din diverse unghiuri și perspective. Constitutio Criminalis Theresiana este un subiect care a generat un mare interes de-a lungul istoriei și a fost subiect de dezbatere și discuție în diferite contexte. Pe parcursul articolului, vom analiza diferitele fațete ale Constitutio Criminalis Theresiana, de la impactul său asupra societății până la posibilele sale implicații viitoare. Vom examina, de asemenea, modul în care Constitutio Criminalis Theresiana a evoluat de-a lungul timpului și modul în care a influențat diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Acest articol își propune să ofere o privire de ansamblu completă și aprofundată a Constitutio Criminalis Theresiana, pentru a oferi cititorului o înțelegere mai largă și mai detaliată a acestui subiect foarte relevant.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Constitutio Criminalis Theresiana (cunoscută și ca Nemesis Theresiana sau numai Theresiana) a fost un cod penal elaborat în Austria în timpul domniei Mariei Terezia, arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei. Cartea asigura aplicarea în mod unitar a Dreptului penal și Dreptului penal procesual în Austria și Boemia, dar nu se aplica și în Ungaria.
Acest cod penal a fost elaborat la Viena în 1768 și a intrat în vigoare la 31 decembrie a aceluiași an, în ciuda faptului că fusese respins atât de Consiliul de Stat cât și de Cancelaria Statului, din cauza vetusteții sale. Deși a fost contestat, Constitutio Criminalis Theresiana a rămas în vigoare până în anul 1787 când, sub Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, a intrat în vigoare Codul Iosefin, care a interzis complet tortura. Acesta s-a aplicat până în 1812.
În afară de intenția Mariei Terezia de unificare a dreptului penal în întreaga Austrie, Constitutio Criminalis Theresiana a avut ca scop și reducerea torturii, care se aplica în mod curent în acea vreme, și de a reglementa strict metodele de tortură.
Cartea are două „Anexe” în care sunt inserate ilustrații cu detaliile tehnice și planurile de construire a instrumentelor de tortură. De asemenea, sunt descrise cu meticulozitate metodele corecte de aplicare a „torturilor legale”.
În porțiunea de texte a cărții erau enumerate pedepsele și modul exact de aplicare a acestora. Erau descrise metodele de aplicare a pedepsei cu moartea prin ardere pe rug, decapitare cu spada sau prin spânzurare, precum și pedepsele corporale prin biciuire, agățare în cârlige sau mutilare.
Pentru femei, legea prevedea, ca un supliment de pedeapsă înaintea execuției, posibilitatea de a li se smulge sânii.
-
Menghină pentru policari -
Modul de utilizare a menghinei pentru policari -
Legare -
Întinderea pe scară
-
Filă de text -
Imagine cu menghină pentru picioare prevăzută cu țepușe spre interior -
Modul de aplicare a menghinei pentru picioare -
Torturare prin întindere cu vinciul
Note
Legături externe
