Dansuri populare românești

Astăzi, Dansuri populare românești este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. De la apariția sa, a avut impact în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, de la politică la divertisment. Evoluția lui Dansuri populare românești a fost subiect de studiu și analiză de către experți din diferite domenii, care caută să înțeleagă implicațiile și consecințele acestuia. În acest articol, vom explora în detaliu importanța și relevanța Dansuri populare românești în prezent, precum și influența sa asupra culturii populare și asupra procesului decizional global.

Pentru alte sensuri, vedeți Dansuri populare românești (dezambiguizare).

Dansuri populare românești (Sz. 56, BB 68) este o suită de 6 piese scurte compuse de Béla Bartók în 1915. Mai târziu a orchestrat acestea pentru ansamblu mic în 1917: Sz. 68, BB 76.

Piesele au drept bază 6 melodii transilvănene pentru vioară. Astăzi, suita este disponibilă în varianta din 1971, pe portativ fiind trecută și gama, deși Bartok nu obișnuia să o scrie. Tipul gamei pentru fiecare piesă a fost preluat din Ghid despre Bartok de G. Króo (1971).

Mișcările

Jocul cu bâta (sau Joc cu bâtă)

Se dansează cu o bâtă. Din satul numit Mezőszabad pe atunci, Voiniceniul de astăzi, județul Maros-Torda la vremea aceea, astăzi numit Mureș, Transilvania. Energetic și fericit.
(Allegro Moderato, m.m. 100, 57")
Gama: La minor
Mod: Dorian și Aeolian, centrat pe La

Brâul

Din Egres (astăzi Igriș, județul Timiș, Transilvania). Voios.
(Allegro, m.m. 144, 25")
Gama: Re minor
Mod: Dorian centrat pe Re

Pe loc

Din Egres (astăzi Igriș, județul Timiș, Transilvania). Lent cu pași mărunți, a se remarca intervalele reduse. Seamănă cu muzica de cimpoi.
(Andante, m.m. 108, 45")
Gama: Fa# minor
Mod: Aeolian și influențe arabe (secunde micșorate) centrat pe Si

Buciumeana

Dans din Bucium, Turda-Arieș (astăzi județul Alba). Grațios cu o melodie sumbră.
(Moderato, m.m. 100, 35")
Gama: Secțunea A este în Do Major, Secțiunea B este în La minor
Mod: Mixolydian și influențe arabe centrat pe La

Poarga românească

Dans românesc vechi similar cu Polka. Din Beiuș ( în județul Bihor aproape de granița cu Ungaria). Rapid și plin de viață.
(Allegro, m.m. 146, 31")
gama: Re Major
Mod: Lydian centrat pe Re

Mărunțel

Dans rapid cu pași rapizi și mișcări scurte. Prima melodie este culeasă din orașul numit Belényes pe atunci, azi Beiuș, iar a doua din satul numit Nyagra pe atunci, astăzi Neagra, comuna numită Palotailva pe vremea aceea, astăzi Lunca Bradului, județul Maros-Torda pe atunci, azi numit Mureș.
(Allegro, m.m. 146/Più Allegro, m.m. 152, 36")
Gama: Re Major, modulează spre Sol major
Mod: centrat pe La; prima parte începe cu Lydian, dar este în mod Mixolydian; a doua parte este în Dorian.
În varianta orchestrală secțiunea Più Allegro este un dans separat.

Vezi și