Foametea din Kazahstan din 1932–1933

Astăzi, Foametea din Kazahstan din 1932–1933 a devenit unul dintre cele mai fierbinți și relevante subiecte din societatea actuală. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările din dinamica socială, Foametea din Kazahstan din 1932–1933 a căpătat o importanță fără precedent. Fie că vorbim despre viața unei persoane, despre un eveniment istoric, despre un concept filozofic sau despre orice alt subiect, Foametea din Kazahstan din 1932–1933 a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora Foametea din Kazahstan din 1932–1933 în profunzime și vom analiza impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne.

Foametea din Kazahstan din 1932–1933

Cubul de pe locul viitorului monument pentru victimele foametei sovietice (1931–1933) în centrul orașului Almaty, Kazahstan. Monumentul a fost înălțat în 2017.
ȚarăKazahstan
Regiune/regiuniteritoriul întregii republici autonome
Perioadă1932–1933
Număr total de morțiîntre 1,5 și 2,3 milioane
ObservațiiSovietizarea produsă sub conducerea lui Filipp Goloșciokin i-a determinat pe kazahi să numească foametea „Genocidul lui Goloșciokin”
ConsecințePonderea kazahilor în populația republicii s-a redus de la 60% la 38%
Precedată deFoametea din Kazahstan din 1919–1922
Foametea sovietică din 1932–1933
Principalele grupuri etnice din Kazahstan în perioada 1897-1970. Numărul kazahilor și ucrainenilor a scăzut în 1932-1933 din cauza foametei.

Foametea din Kazahstan din 1932–1933, cunoscută în Kazahstan drept Genocidul lui Goloșciokin (în kazahă Goloshekındik genotsıd), și, de asemenea, sub numele de Catastrofa kazahă, a fost o foamete provocată de om, în urma căreia au murit 1,5 milioane (posibil 2,0-2,3 milioane) de oameni în Kazahstanul sovietic, dintre care 1,3 milioane erau etnici kazahi; 38% din totalul kazahilor au murit, acesta fiind cel mai mare procent al unui grup etnic ucis de foametea din Uniunea Sovietică de la începutul anilor 1930. Unii istorici presupun că 42% din întreaga populație kazahă a murit în perioada foametei.

Vitele și cerealele deținute de populația Kazahstanului au fost rechiziționate în mare parte între anii 1929 și 1932; astfel, statul sovietic a rechiziționat o treime din cerealele produse pe teritoriul republicii, iar în 1930 a confiscat peste 1 milion de tone pentru a furniza hrană locuitorilor orașelor. Unii cercetători istorici au descris foametea ca un genocid săvârșit de statul sovietic împotriva kazahilor.

Foametea a făcut ca populația kazahă să devină o minoritate în RASS Kazahă, iar această situație a durat până în anii 1990, când kazahii au devenit din nou cel mai mare grup etnic din Kazahstan. Înaintea foametei aproximativ 60% din populația republicii era formată din kazahi, iar după foamete kazahii mai reprezentau doar aproximativ 38% din populația republicii.

Prezentare generală

Foametea din Kazahstan de la începutul anilor 1930 a fost, din punct de vedere procentual, cea mai severă foamete care a avut loc în Uniunea Sovietică, deși mai multe persoane au murit în Holodomorul ucrainean, care a început un an mai târziu. Cuantificându-se și victimele Foametei din Kazahstan din 1919–1922, rezultă că RASS Kazahă a pierdut în 10-15 ani mai mult de jumătate din populația sa din cauza acțiunilor statului sovietic. Cele două recensăminte sovietice efectuate în perioada interbelică arată că numărul etnicilor kazahi din Kazahstan a scăzut de la 3.637.612 în 1926 la 2.181.520 în 1937. Minoritățile etnice din Kazahstan au fost, de asemenea, afectate în mod semnificativ. Populația ucraineană din Kazahstan a scăzut de la 859.396 la 549.859 (o reducere cu aproape 36% a numărului populației), în timp ce alte minorități etnice din Kazahstan au pierdut între 12% și 30% din populația lor. Ucrainenii care au murit în Kazahstan sunt considerați uneori victime ale Holodomorului. Din cauza înfometării, 665.000 de kazahi au fugit din Kazahstan, împreună cu 900.000 de vite, și s-au refugiat în China, Mongolia, Afganistan, Iran și republicile sovietice Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Tadjikistan și Rusia în căutarea de hrană și de locuri de muncă în regiunile nou industrializate din vestul Siberiei. Ulterior guvernul sovietic a depus eforturi pentru repatrierea lor. 70% dintre refugiați au supraviețuit, iar restul au murit din cauza epidemiilor și a foamei.

Un monument pentru victimele foametei a fost construit în 2017.

Clasificarea ca genocid

Unii cercetători istorici consideră că această foamete a reprezentat un genocid al populației kazahe. Autoritățile sovietice au întreprins o campanie de persecuție împotriva nomazilor kazahi, considerând că distrugerea acestei clase sociale era un sacrificiu necesar pentru colectivizarea Kazahstanului. Populația europeană din Kazahstan, redusă numeric, avea o pondere disproporționată în conducerea organelor de partid, ceea ce explică, în opinia istoricilor, faptul că nomazii indigeni au suferit mai mult în timpul procesului de colectivizare decât localnicii europeni. În ceea ce privește catastrofa kazahă, Michael Ellman a afirmat că „pare să fie un exemplu de „genocid produs din neglijență” care nu intră în sfera de aplicare a Convenției ONU”.

Note

  1. ^ „The Kazakh Famine of the 1930s”. . 
  2. ^ a b Volkava, Elena (). „The Kazakh Famine of 1930–33 and the Politics of History in the Post-Soviet Space”. Wilson Center. Accesat în . 
  3. ^ a b Татимов М. Б. Социальная обусловленность демографических процессов. Алма-Ата, 1989. p. 124
  4. ^ a b c Қазақстан тарихы: Аса маңызды кезеңдері мен ғылыми мәселелері. Жалпы білім беретін мектептің қоғамдык- гуманитарлық бағытындағы 11-сыныбына арналған оқулық / М.Қойгелдиев, Ә.Төлеубаев, Ж.Қасымбаев, т.б. — Алматы: «Мектеп» баспасы, 2007. — 304 бет,суретті. ISBN: 9965-36-106-1
  5. ^ a b http://world.lib.ru/p/professor_l_k/070102_koval_drujba.shtml - "Запомнил и долю казахов в пределах своей республики - 28%. А за тридцать лет до того они составляли у себя дома уверенное большинство"
  6. ^ a b PIANCIOLA, NICCOLÒ (). „The Collectivization Famine in Kazakhstan, 1931–1933”. Harvard Ukrainian Studies. 25 (3/4): 237–251. JSTOR 41036834. 
  7. ^ Robert Conquest, The Harvest of Sorrow: Soviet Collectivization and the Terror-famine, 1987
  8. ^ NICCOLÒ PIANCIOLA (). „The Collectivization Famine in Kazakhstan, 1931–1933”. Harvard Ukrainian Studies. 25 (3–4): 237–251. JSTOR 41036834. PMID 20034146. 
  9. ^ John Arch Getty, Roberta Thompson Manning, ed. (). Stalinist Terror: New Perspectives. Cambridge University Press. p. 265. ISBN 9780521446709. 
  10. ^ a b Isabelle, Ohayon. „The Kazakh Famine: The Beginnings of Sedentarization”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  11. ^ a b Sabol, Steven (). "The Touch of Civilization": Comparing American and Russian Internal Colonization. University Press of Colorado. p. 47. ISBN 9781607325505. 
  12. ^ Pannier, Bruce (). „Kazakhstan: The Forgotten Famine”. Rferl.org. Accesat în . 
  13. ^ „Во время голода в Казахстане погибло 40 процентов населения”. 
  14. ^ Snyder, Timothy (). Bloodlands: Europe Between Hitler and Stalin. Hachette UK. p. 90. ISBN 9780465032976. 
  15. ^ European Society for Central Asian Studies (). Gabriele Rasuly-Paleczek, Julia Katschnig, ed. Central Asia on Display: Proceedings of the VIIth Conference of the European Society for Central Asian Studies. LIT Verlag Münster. p. 236. ISBN 9783825883096. 
  16. ^ OHAYON, Isabelle, 2006, La Sédentarisation des Kazakhs dans the USSR de Stalin. Collectivization et changement social (1928-1945), : Maisonneuve et Larose.
  17. ^ „Kazakhstan Unveils Monument to Victims of Soviet-Era Famine”. 
  18. ^ PIANCIOLA, Niccolò, 2004, «Famine in the steppe. The collectivization of agriculture and the Kazak herdsmen, 1928-1934 », Cahiers du monde russe, vol. 45, No. 1-2, pp. 137-192. PIANCIOLA, Niccolò, 2009, Stalinismo di frontiera. Colonizzazione agricola, sterminio dei nomadi and costruzione statale in Asia centrale (1905-1936), Rome: Viella.
  19. ^ PAYNE, Matthew J., 2011, "Seeing like a soviet state: settlement of nomadic Kazakhs, 1928-1934", in Golfo ALEXOPOULOS, Julie HESSLER,
  20. ^ „«Discussion Article - Stalin and the Soviet Famine of 1932–33» by Michael Ellman, EUROPE-ASIA STUDIES Vol. 59, No. 4, June 2007, pp 663–693”. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

  • Cameron, Sarah, The Hungry Steppe: Famine, Violence, and the Making of Soviet Kazakhstan, Cornell University Press, 2018.
  • Conquest, Robert, The Harvest of Sorrow: Soviet Collectivization and the Terror-famine, Edmonton: The University of Alberta Press, în asociere cu Canadian Institute of Ukrainian Studies, 1986.
  • Kindler, Robert, Stalin's Nomads. Power and Famine in Kazakhstan, Pittsburgh: Pittsburgh University Press, 2018.
  • Ohayon, I. La sédentarisation des Kazakhs dans l'URSS de Staline, collectivisation et changement social, Paris, Maisonneuve et Larose, 2006.
  • Sahni, Kalpana. Crucifying the Orient: Russian orientalism and the colonization of Caucasus and Central Asia. Bangkok: White Orchid Press, 1997.
  • Ellman, Michael Stalin and the Soviet Famine of 1932–33 Revisited, Europe-Asia Studies, vol. 59, nr. (4), 2007
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot