Johan Gottlieb Gahn
În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Johan Gottlieb Gahn, explorând originile, evoluția și relevanța sa în societatea actuală. De la primele sale apariții până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, Johan Gottlieb Gahn a captat atenția a milioane de indivizi din întreaga lume. Printr-o analiză profundă și detaliată, vom examina diferitele aspecte care îl fac atât de incredibil de interesant și care merită explorat. De la posibilele sale implicații în viitor până la semnificația sa în prezent, Johan Gottlieb Gahn a lăsat o amprentă de neșters asupra istoriei și este esențial să înțelegem importanța sa astăzi. Alăturați-vă nouă în acest tur interesant al Johan Gottlieb Gahn și descoperiți tot ce este de știut despre acest fenomen irezistibil.
| Johan Gottlieb Gahn | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Q10613561(d), regiunea Gävleborg, Suedia |
| Decedat | (73 de ani) Falu Kristine church parish(d), Dalarnas län, Suedia |
| Părinți | Hans Jacob Gahn Anna Maria Schulzen |
| Frați și surori | Carl Pontus Gahn Henrik Gahn den äldre Maria Gustava Gahn-Hofgaard |
| Cetățenie |  Suedia |
| Ocupație | chimist |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Uppsala |
Modifică date / text  | |
Johan Gottlieb Gahn (n. , Q10613561(d), regiunea Gävleborg, Suedia – d. , Falu Kristine church parish(d), Dalarnas län, Suedia) a fost un chimist și metalurgist suedez, cunoscut pentru descoperirea elementului mangan (în 1774).
Gahn a studiat în Uppsala (1762–1770) și sa familiarizat cu studiile chimiștilor Torbern Bergman și Carl Wilhelm Scheele. În 1770 sa stabilit la Falun, unde s-a ocupat de îmbunătățirea procesului de prelucrare a cuprului prin topire și a fost implicat în construirea mai multor fabrici, inclusiv pentru producția de vitriol și sulf.
Între 1773 și 1817 a fost chimist al Consiliului suedez al minelor Bergskollegium. Gahn a foarte reticent în a-și publica el însuși rezultatele științifice, dar le-a comunicat în mod liber lui Bergman și Scheele. Una dintre descoperirile lui Gahn a fost că dioxidul de mangan ar putea fi redus la forma metalică folosind carbon, devenind primul care a izolat acest element în forma sa metalică.
În 1784, Gahn a fost ales membru al Academiei Regale Suedeze de Științe. El și-a clădit, de asemenea, o carieră managerială în mineritul suedez.
Note
- ^ a b c d e f g J Gottlieb Gahn (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon
- ^ a b c d Johan Gottlieb Gahn, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Johan Gottlieb Gahn, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c Gahn, släkt (în suedeză)
- ^ Weeks, Mary Elvira (). „The discovery of the elements: III. Some eighteenth-century metals”. Journal of Chemical Education. 9: 22–30. doi:10.1021/ed009p22.
- ^ Nordisk Familjebok (1908): Gahn, Johan Gottlieb sv
Lectură suplimentară
- „Biographical Account of Assessor John Gottlieh Gahn”. Annals of Philosophy, New Series. 8 (July): 1–11. .
Legături externe
- Articol în Svenskt biografiskt handlexikon sv
- Eggerlz HP, Palmstedt C. Nekrolog. Jahann Gottlieb Gahns Leben. // Jahrbuch der Chemie und Physik. - Nürnberg, 1822. P. 140.
