Krzysztof Penderecki
În lumea de astăzi, Krzysztof Penderecki a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie datorită relevanței sale în domeniul cultural, social, științific sau tehnologic, Krzysztof Penderecki a devenit un punct de referință cheie în societatea contemporană. De-a lungul anilor, Krzysztof Penderecki a stârnit curiozitatea cercetătorilor, academicilor, profesioniștilor și pasionaților, generând un corp vast de cunoștințe și dezbateri în jurul acestui subiect. În acest articol, vom explora multiplele fațete ale Krzysztof Penderecki, analizând impactul său în diferite domenii și oferind o viziune globală asupra importanței și relevanței sale astăzi.
Krzysztof Eugeniusz Penderecki (n. , Dębica, Polonia – d. , Cracovia, Polonia) a fost un compozitor, dirijor și pedagog polonez de muzică clasică, reprezentant al „Școlii compozitorilor polonezi din generația anilor 1960”, unul din puținii creatori de muzică de avangardă care a reușit să câștige o largă popularitate. Muzica sa este calificată adesea ca „postserială” și „postclasică târzie”. El a fost profesor la Academia de muzică din Cracovia, al cărui rector fusese în trecut.
Între creațiile sale cele mai cunoscute se numără Trena pentru victimele de la Hiroshima, Recviemul polonez, Patimile după Luca,Anaklasis, 4 opere, 8 simfonii și alte piese pentru orchestra, o varietate de concerte instrumentale, coruri, în special pe texte religioase, precum și alte lucrări de cameră și instrumentale.
Născut la Dębica ca fiul mezin al avocatului Tadeusz Penderecki și al soției acestuia, Zofia născută Wittgenstein, Penderecki are în familia sa rădăcini polone ,germane, ucrainene și armene. Unul din bunicii compozitorului din partea mamei, Robert Berger, a fost director de bancă și un pictor talentat, al cărui tată, Johann Berger, se mutase la Dębica de la Breslau la mijlocul secolului al XX-lea. O bunică din partea tatălui, Eugenia Szylkiewicz. era de origine armeană. Krzysztof Penderecki avea o soră (Barbara), și doi frați mai mari - Janusz, student la drept și la medicină, și Tadeusz care era violonist și pianist. La izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial familia Penderecki trebui să evacueze casa pentru a face loc Ministerului Alimentației care avea nevoie de un nou sediu. Ulterior familia s-a mutat într-o casă de unde fuseseră izgoniți niște locatari evrei.
După război Penderecki a învățat începând din 1946 la liceul din localitatea natală. El a luat lecții de vioară de la Stanislaw Darłak, dirijor de fanfară care organizase la Dębica o orchestră a societății muzicale locale. După terminarea liceului Penderecki s-a mutat la Cracovia și s-a înscris la Universitatea Jagellonă. A studiat vioara cu Stanisław Tawroszewicz, iar teoria muzicii cu Franciszek Skołyszewski. În 1954 Penderecki a intrat la Academia de muzică din Cracovia, unde, după încheierea studiilor sale de vioară, începând din anul al doilea, s-a concentrat cu totul studiului compoziției. Principalul său mentor a fost Artur Malawski, un compozitor cunoscut pentru lucrările sale corale și pentru orchestră. Schimbările politice în direcția destalinizării din Polonia în anul 1956 au dus la înlăturarea în mare parte a grelei cenzuri culturale comuniste, și a deschis noi orizonturi pentru creație.
După absolvirea studiilor, el a devenit cadru didactic la Academie și și-a făcut debutul de compozitor la Festivalul de toamnă de la Varșovia în 1959.
Trena sa pentru victimele de la Hiroshima pentru 52 instrumente de coarde și lucrarea corală Patimile după Luca s-au bucurat de o primire entuziastă. În schimb prima sa operă „Diavolii din Loudun” nu a avut un succes imediat. Începând din mijlocul anilor 1970 Penderecki și-a modificat stilul de compoziție, primul său concert pentru vioară fiind axat pe semitonuri și tritonuri. La mijlocul anilor 1970, Penderecki a devenit profesor la Școala de Muzică Yale. În anii 1980 a compus Recviemul polonez, pe care l-a extins în 1993 și în 2005.
Viața privată
Penderecki a fost căsătorit cu Elżbieta Penderecka și tatăl a trei copii: o fiică din prima sa căsătorie, Beata, absolventă a Academiei de muzică, jurnalistă la radiodifuziunea polonă din Cracovia, iar din a doua căsătorie - un fiu Łukasz, psihiatru și Dominika, absolventă de filologie italiană.
Premii și onoruri
- 1959 - Premiul întâi la concursul de compoziție de la Varșovia
- 1961 Premiul Unesco pentru Trena
- 1967, 1968 Premiul Italia
- 1973 Crucea ordinului Polonia Restituta cu rang de comandor975 Membru al Academiei de arte din Berlin
- 1977 Premiul Herder
- Crucea Pro Merito Melitensi a Maltei
- 1987,1998,2001 Premii Grammy
- 1987 Premiul Wolf
- 1990 Ordinul de merit al Germaniei cu rangul de comandor
- 1992 Premiul Grawemeyer pentru compoziție al Universității din Louisville - pentru lucrarea Adagio pentru orchestră mare
- 2001 Premiul prințului de Asturias din Spania
- 2004 Premium Imperiale din Japonia
- 2005 Ordinul Vulturul Alb al Poloniei
- 2006 ordinul celor Trei stele al Letoniei cu rangul de comandor
- 2009 Ordinul de merit al Marelui Ducat de Luxemburg
- 2009 Ordinul de onoare al Armeniei
Penderecki este doctor honoris causa al Universității Jagellone din Cracovia, al Univeristății din Varșovia, al Universității Yale, al Universității de muzică „Frederic Chopin”,al Universității din Sankt Petersburg, al Academiei de muzica din Gdansk, al Universității din Harkiv etc.
Note
- ^ a b „Krzysztof Penderecki”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Komponisten-Porträts: Bilder und Daten (1.Ausgabe) Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ http://isap.sejm.gov.pl/DetailsServlet?id=WMP20060020020 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.e-teatr.pl/en/artykuly/16039.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.praemiumimperiale.org/en/laureate-en/laureates-en, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c Пендерецкий Кшиштоф, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ a b Krzysztof Penderecki, SNAC, accesat în
- ^ a b Krzysztof Penderecki, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în
- ^ a b https://www.krakow.pl/aktualnosci/238631,33,komunikat,nie_zyje_krzysztof_penderecki.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b https://www.sueddeutsche.de/kultur/krzysztof-penderecki-tot-1.4860594 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Krzysztof Penderecki, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Krzysztof Penderecki, Internetowy Polski Słownik Biograficzny
- ^ http://www.radiokrakow.pl/kultura/nie-zyje-krzysztof-penderecki/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.reuters.com/article/us-poland-music-penderecki/polish-composer-penderecki-dies-at-86-after-long-illness-idUSKBN21G08D Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b „Krzysztof Penderecki”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Nie żyje Krzysztof Penderecki. Wybitny polski kompozytor i dyrygent miał 86 lat” (în poloneză). kultura.gazeta.pl. . Accesat în .
- ^ „Чим унікальна краківська музична академія та хто такий Криштоф Пендерецький - krakow1.one” (în ucraineană). . Accesat în .
