Limbi altaice
În lumea de astăzi, Limbi altaice este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. De ani de zile, Limbi altaice a captat atenția oamenilor de toate vârstele, genurile, clasele sociale și naționalitățile, datorită relevanței și complexității sale. Pe măsură ce timpul trece, Limbi altaice continuă să fie un subiect de actualitate care ridică opinii contradictorii și trezește emoții în oameni. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra viitorului, Limbi altaice a devenit un punct de interes comun care ne motivează să reflectăm și să căutăm răspunsuri. În acest articol, vom explora diferitele aspecte și perspective legate de Limbi altaice, cu scopul de a contribui la înțelegerea și analiza acestui subiect intrigant și semnificativ.
| Limbi altaice | |
| Clasificare | |
|---|---|
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | tut  |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limbile altaice sunt o familie de aproximativ 60 de limbi înrudite, vorbite de circa 330 de milioane de oameni, răspândite mai cu seamă în Asia Centrală și de Est. Înrudirea dintre aceste limbi este o problemă în plină dezbatere între lingviști, unii dintre ei respingând ipoteza unei legături genetice între aceste limbi.
Familia limbilor altaice se presupune că ar cuprinde următoarele subfamilii: limbile turcice, limbile mongolice și limbile tunguze. La acestea mulți cercetători adaugă limba coreeană și limbile japonice (reprezentate în principal de limba japoneză). Ipoteza apartenenței limbii ainu la aceeași familie este considerată puțin plauzibilă.
Similaritățile dintre limbile altaice, evidente dealtfel, sunt puse de mulți lingviști pe seama moștenirilor "genetice" de la o limbă unică (limba proto-altaică), dar de asemenea numeroși sunt aceia care privesc aceste asemănări ca fiind efectul unei îndelungi conviețuiri a unor popoare care vorbeau la origine limbi diferite dar care au împrumutat masiv unele de la altele (concept cunoscut sub numele de Sprachbund).
Susținătorii ipotezei limbilor altaice aduc argumente precum: armonia vocalică, lipsa genului gramatical, și tipologia aglutinativă. Au fost găsite numeroase similarități (corespondențe regulate) între gramatica, lexicul și sintaxa acestor limbi.
Atenție: limba oficială a Republicii Altai din Federația Rusă se numește tot limba altaică, și este una din membrele familiei de limbi turcice.
