În lumea de astăzi, Masivul de sare de la Sărățel joacă un rol fundamental în diferite aspecte ale societății. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și politicii, Masivul de sare de la Sărățel a fost subiect de analiză și dezbatere în diferite domenii. De-a lungul timpului, interesul pentru Masivul de sare de la Sărățel a crescut constant, iar relevanța sa rămâne un subiect fierbinte astăzi. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Masivul de sare de la Sărățel, cu scopul de a examina în detaliu importanța acestuia și de a înțelege rolul său în viața noastră de zi cu zi.
Masivul de sare de la Sărățel | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | Jud. Bistrița-Năsăud România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Bistrița |
Coordonate | 47°02′59″N 24°26′31″E / 47.04972°N 24.44194°E |
Suprafață | 5 ha |
Înființare | 1976, declarat în 2000 |
Modifică date / text |
Masivul de sare de la Sărățel este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și floristic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șieu-Măgheruș.
Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Bistrița-Năsăud, la confluența râurilor Bistrița Ardeleană, Șieu și Budac, în apropierea drumului național DN15A, care leagă orașul Reghin de satul Sărățel.
Rezervația naturală (monument al naturii) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 hectare.
Aria protejată reprezintă un masiv de sare (diapir), acoperit cu depozite cuaternare (aluviunile aduse de apele văilor Șieu și Budac, care în unele locuri este descoperit, observându-se masivul de sare), unde s-au dezvoltat vegetații de plante specifice solurilor sărăturate, printre care: brâncă (Salicornia herbacea), lobodă de grădină (Atriplex patula), sică (Limonium gmelinii), bălănică (Puccinellia distans) sau stuf (Phragmites communis).
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
|