În lumea de astăzi, Mihai Popovici este un subiect care a căpătat o mare importanță și relevanță în toate domeniile vieții de zi cu zi. De la personal, prin profesional, până la sfera socială, Mihai Popovici a devenit un punct de interes și de dezbatere constantă. Impactul său a fost perceput în mod deosebit în diverse aspecte, generând opinii, teorii și cercetări contradictorii care urmăresc să înțeleagă pe deplin influența sa asupra societății actuale. În acest articol, vom aborda diferitele aspecte ale Mihai Popovici, explorând semnificația, implicațiile și posibilele căi pentru dezvoltarea sa viitoare.
] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în februarie 2018 |
Mihai Popovici | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Brașov, Austro-Ungaria |
Decedat | (86 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba română |
Deputat al României | |
Partid politic | Partidul Național-Țărănesc |
Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta |
Modifică date / text |
Mihai Popovici (n. , Brașov, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost ministru de finanțe al României în mai multe guverne între anii 1927-1931. Mihai Popovici a absolvit Dreptul la Budapesta și Filosofia la Viena. Membru al Partidului Național Român, militant pentru unirea Transilvaniei cu țara.
În timpul războiului, între 1917-1918, a fost însărcinat cu organizarea corpului voluntarilor români în Moldova, mulți dintre ei adunați din rândul prizonierilor ardeleni din Rusia. Mihai Popovici a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a fost ales membru în Mare Sfat Național. A făcut parte din delegația care a prezentat regelui Ferdinand actul unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei la Departamentul Industriei și Comerțului, deputat în Parlamentul României întregite. În cabinetul Blocului Parlamentar, Mihai Popovici a ocupat portofoliile Ministerului Lucrărilor Publice și al Ministerului Finanțelor. Vicepreședinte al PNȚ (1926). A făcut parte din toate guvernele țărăniste (8 guvernări), în special ca ministru al Finanțelor, dar și al Justiției, Internelor și al Lucrărilor publice. Adept al lui Iuliu Maniu. A fost arestat ca țărănist în 1947 și acuzat de conspirație contra statului în afacerea Tămădău și apoi deținut la Sighet până în 1955. Figură controversată în diverse afaceri umbrite de corupție: comisionul de la împrumutul francez acordat României în 1931, afacera chibriturilor Krueger, a drumurilor cu suedezii etc.
Predecesor: Barbu Știrbei |
Ministrul de finanțe 6 iunie 1927 – 20 iunie 1927 |
Succesor: Vintilă Brătianu |
Predecesor: Vintilă Brătianu |
Ministrul de finanțe 10 noiembrie 1928 – 15 octombrie 1929 |
Succesor: Iuliu Maniu |
Predecesor: Ion Răducanu |
Ministrul de finanțe 13 iunie 1930 – 8 octombrie 1930 |
Succesor: Mihai Popovici |
Predecesor: Mihai Popovici |
Ministrul de finanțe 10 octombrie 1930 – 4 aprilie 1931 |
Succesor: Constantin Argetoianu |
|