Acest articol va aborda subiectul Mihail G. Cantacuzino, care a devenit relevant în diferite domenii ale societății de astăzi. De la apariția sa și până astăzi, Mihail G. Cantacuzino a stârnit interesul specialiștilor, cercetătorilor și publicului larg, datorită impactului și repercusiunii sale asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vor fi analizate diferitele fațete și dimensiuni pe care Mihail G. Cantacuzino le cuprinde, precum și implicațiile și provocările sale în contextul actual. De asemenea, vor fi trecute în revistă diverse perspective și abordări care au apărut în jurul Mihail G. Cantacuzino, cu scopul de a îmbogăți dezbaterea și de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui fenomen.
Mihail G. Cantacuzino | |
Date personale | |
---|---|
Născut | București, România |
Decedat | (61 de ani) București, România |
Cauza decesului | moarte accidentală (accident rutier ) |
Părinți | Gheorghe Grigore Cantacuzino noble Ecaterina 'Catinca' Baleanu |
Frați și surori | Grigore Gheorghe Cantacuzino |
Căsătorit cu | Maria Tescanu Rosetti |
Copii | Constantin Cantacuzino |
Cetățenie | România |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba română |
Deputat al României | |
Partid politic | Partidul Conservator |
Modifică date / text |
Mihail G. Cantacuzino (n. 6 aprilie 1867, București – d. 28 august 1928, București):p. 83) a fost un politician român, deținător al funcțiilor de ministru, deputat și primar al Bucureștiului în perioada decembrie 1904 - martie 1907.
Mihai Cantacuzino a fost fiul cel mai mare al lui Gheorghe Gr. Cantacuzino (numit și „Nababul”; 1832-1913) și al Ecaterinei Cantacuzino (n. Băleanu; 1844-1922). A fost primul soț al Marucăi Cantacuzino (1879-1968); al doilea ei soț a fost compozitorul George Enescu.
Ca și tatăl său, M. G. Cantacuzino a fost un membru marcant al Partidului Conservator, deputat, primar al Capitalei, ministru de Justiție în anii 1910-1913 și din nou în anii 1916-1918, în guvernul de uniune națională format de liberalii lui I.C. Brătianu și conservatorii-democrați ai lui Take Ionescu. În 1922, împreună cu alți membri ai partidului lui Take Ionescu, a intrat în Partidul Național Român, devenindu-i vicepreședinte pentru organizațiile din Vechiul Regat. Persoană activă, cu ambiții în viață politică, era cunoscut de contemporanii săi ca un afemeiat notoriu.
În august 1928, Mihail Cantacuzino a sfârșit într-un accident de automobil, în timp ce se deplasa de la Călimănești spre Mănăstirea Cornetu.
Predecesor: Constantin F. Robescu (2) |
Primar al Bucureștiului aprilie 1907 - iunie 1907 |
Succesor: C. Costescu Comăneanu |