În domeniul Mlaștina cea Mare, există un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății. De la influența sa asupra economiei până la efectele sale asupra sănătății și bunăstării, Mlaștina cea Mare joacă un rol crucial în viața noastră de zi cu zi. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, importanța înțelegerii și analizei Mlaștina cea Mare devine din ce în ce mai relevantă. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Mlaștina cea Mare, acoperind totul, de la origini până la implicațiile sale viitoare. În plus, vom examina cercetările recente și opiniile experților în domeniu, cu scopul de a face lumină asupra acestui subiect divers și complex.
Mlaștina cea Mare | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | Județul Harghita România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Gheorgheni |
Coordonate | 46°45′58″N 25°27′23″E / 46.76611°N 25.45639°E |
Suprafață | 4 ha |
Înființare | 1980, declarat în 2000 |
Modifică date / text |
Mlaștina cea Mare este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita.
Rezervația naturală se află în partea nord-vestică a județului Harghita, la confluența Mureșului cu Râul Lăzarea, pe teritoriul administrativ al comunei Remetea.
Mlaștina cea Mare a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate și se întinde pe o suprafață de 4 ha.
Arealul prezintă o zonă cu mlaștini oligotrofe ce adăpostește o gamă vegetală (relicte glaciare) variată specifică turbăriilor (ierburi, rogozuri, arbuști) precum și cîteva specii rare de păsări și batracieni. Rezervația naturală este inclusă în situl de importanță comunitară Depresiunea și Munții Giurgeului.
La nivelul ierburilor este întâlnită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), o specie floristică protejată prin Directiva Consiliului European 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și cunoscută de localnici sub denumirea populară de clopoțel.
|