În articolul de astăzi vom aprofunda subiectul Paronim, explorând implicațiile, caracteristicile și posibilele aplicații ale acestuia. Paronim este un subiect care a fost subiect de interes și dezbatere în diverse domenii, generând opinii contradictorii și provocând concepte stabilite. Pe parcursul acestui articol, vom aprofunda în istoria lui Paronim, vom analiza relevanța sa astăzi și vom examina impactul său în diferite contexte. În plus, ne vom opri la diferitele perspective care există în jurul lui Paronim, oferind o vedere panoramică care ne permite să înțelegem complexitatea acestui subiect. Cu o privire critică și îmbogățitoare, vom aborda multiplele fațete ale Paronim, cu scopul de a îmbogăți cunoștințele și de a încuraja o reflecție profundă asupra semnificației și semnificației sale.
Paronimele sunt cuvinte asemănătoare ca formă, dar cu înțeles diferit.
Etimologie
Cuvântul românesc paronim este un împrumut din franceză paronyme. La rândul său, acest cuvânt francez este împrumutat din greaca veche: paronumos, format din elementele de compunere grecești para: „alături” și onoma: „nume”.
Tipuri de paronime
Drept paronime sunt considerate următoarele trei tipuri de perechi:
- cuvinte alcătuite din același număr de foneme, dar deosebite prin metateza a cel mult două dintre ele: aerometrie-areometrie, antinomie-antonimie, barbiton-barbotin, cardan-cadran, manej-menaj;
- cuvinte cu foneme vocalice sau consonantice corelative: abuz-obuz, adapta-adopta, eminent-iminent, fard-fart, oral-orar;
- cuvinte cu un fonem în plus la unul dintre membrii perechii: abac-abacă, calmar-calemar, simula-stimula, spic-aspic.
Alte exemple
- anual (o dată pe an) - anuar (publicație care apare odată pe an);
- atlas (colecție de hărți) - atlaz (țesătură);
- broda (a coase o broderie) - brodi (a nimeri bine, a aranja, a pune la cale);
- caic (navă mică, cu vele sau cu motor, cu prora și cu pupa înălțate) - caiac (barcă pentru sport îngustă, ascuțită la capete, condusă cu padele);
- calcan (specie de pește de mare) - calaican (sulfat de fier, de culoare verde);
- Căciulata (localitate în județul Mureș) și Căciulata (localitate în județul Vâlcea) - Cuciulata (localitate în județul Brașov)
- cârlan 1. (reg.) mânz de până la trei ani; 2. miel sau ied înțărcat (în al doilea an); 3. (reg.) berbec castrat - mârlan (om prost crescut, grosolan, bădăran);
- compliment (făcut unei persoane) - complement (parte secundară de propoziție care determină un verb, un adverb);
- conjectură (opinie bazată pe aparențe sau presupuneri) - conjunctură (ansamblu al împrejurărilor și condițiilor care influențează un proces)
- exedră (sală de primire (la romani); o sală semicirculară) - exergă (mic spațiu, în partea de jos a unei medalii / monede destinat unei inscripții);
- emigra (a-și părăsi țara și a se stabili în altă țară) - imigra (a veni și a se stabili într-o țară străină);
- familial (care aparține familiei, referitor la familie) - familiar (lipsit de pretenții, bine cunoscut, obișnuit, simplu);
- ministru (persoană care conduce (de obicei) un minister, într-un guvern) - sinistru (care îngrozește, care înspăimântă; calamitate, catastrofă, dezastru);
- mortal (care poate provoca / provoacă moartea) - mortar (material de construcție compus din var, nisip, ciment, apă,...);
- opis (listă de acte, registru) - opus (invers / termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale);
- Orion (constelație) - oreion (parotidită epidemică);
- padelă (vâslă prevăzută la capete cu câte o pală convexă) - pedală (pârghie de comandă sau de antrenare a unui mecanism: bicicletă, mașină de cusut...);
- paronim (cuvânt asemănător ca formă cu altul, dar cu sens și origine diferite) - patronim (nume de familie);
- trocar (instrument chirurgical) - troacar (pardesiu sau palton femeiesc, mai scurt);
- ordinar (nesimțit, obraznic) - ordinal (șir de numerale);
- stol (mulțime de păsări zburătoare din aceeași specie, adunate împreună) - stor (perdea de țesătură, de împletitură sau din scândurele subțiri, destinată să ferească interiorul unei încăperi de razele soarelui);
- șasiu (cadru rigid care susține caroseria unui vehicul) - sașiu (care se uită „cruciș”, strabic).
Note
- ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) Nicolae Felecan Paronimia în limba română
- ^ a b c d e f g h i j k Noul dicționar universal al limbii române (2007)
- ^ a b Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique (1977)
- ^ Paul Robert, Le Petit Robert, par ... (1992)
- ^ Nicolae Felecan Dicționar de paronime
- ^ Din francezul trois-quarts, pronunțat: : „trei sferturi”
Bibliografie
- Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, 1998;
- Nicolae Felecan, Dicționar de paronime, Ediția a II-a adăugită, București, Editura VOX, , (ediția I, 1995), ISBN 973-96922-1-4
- Nicolae Felecan, Paronimia în limba română, București, 1993;
- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par... , Librairie Larousse, Paris 1977 ISBN 2-03-020210-X
- Paul Robert, Le Petit Robert, par ..., Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Le Robert, Paris, 1992.
Vezi și