În lumea de astăzi, Principatele Dunărene a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru un spectru larg al societății. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările din contextul social, Principatele Dunărene a căpătat o relevanță tot mai mare, afectând aspecte fundamentale ale vieții de zi cu zi. Fie ca obiect de studiu, ca protagonist în dezbateri publice sau ca motor al transformărilor în diverse domenii, Principatele Dunărene exercită o influență semnificativă asupra modului în care oamenii percep lumea și se relaționează unii cu alții. În acest articol, vom explora în continuare impactul și importanța Principatele Dunărene în societatea contemporană, analizând implicațiile și acoperirea sa în diferite aspecte ale vieții de astăzi.
Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea. Denumirea mai sus numită a fost folosită pentru prima oară de Imperiul Habsburgic după semnarea Tratatului de la Kuciuk-Kainargi (1774), pentru a desemna zona Dunării de Jos ca o singură entitate geopolitică. Termenul a fost folosit intens în cercurile de politică externă și în opinia publică până la Unirea Principatelor Române în 1859.
După formarea statului național România, denumirea de Principatele Dunărene a fost abandonată de diplomați în favoarea celei de Principatele Unite Române, dar a continuat să fie folosită, în paralel cu cea de Provincii Dunărene, de către istoricii străini pentru a desemna principatele Moldova și Țara Românească anterior anului 1859. Istoriografia românească preferă însă denumirea de Principatele Române (care include și Transilvania), din patru motive :