În lumea de astăzi, Radu Enescu a devenit un subiect de mare interes și relevanță. Este un subiect care a captat atenția multor oameni și a generat dezbateri în diferite domenii. În acest articol, vom explora în detaliu Radu Enescu și implicațiile sale în societatea actuală. Vom analiza aspectele istorice, sociale, culturale și științifice legate de Radu Enescu, cu scopul de a oferi o viziune completă și multifațetă asupra acestei teme. În plus, vom examina posibilele implicații și provocări pe care Radu Enescu le prezintă în lumea de astăzi, precum și oportunitățile și soluțiile care pot apărea în urma studiului său. Prin acest articol se dorește să contribuie la îmbogățirea cunoștințelor și înțelegerii despre Radu Enescu și să ofere o perspectivă informativă și reflexivă care invită la reflecție și dialog pe această temă.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Radu Enescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Satu Mare, România |
Decedat | (69 de ani) Oradea, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | jurnalist critic literar eseist publicist scriitor filozof |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj |
Modifică date / text |
Radu Enescu (n. 12 iulie 1925, Satu Mare – d. 22 iulie 1994, Oradea) a fost un eseist și critic literar român, redactor șef adjunct al revistei Familia în perioada 1966-1987.
S-a născut la Satu Mare în familia directorului de bancă Gheorghe Enescu și al soției sale, Ileana (n. Steiger). A urmat studii la Școala Primară Evanghelică din Brașov, apoi la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (promovând examenul de bacalaureat în 1944) și în final la Facultatea de Litere și Filosofie, specialitatea filosofie, a Universității din Cluj (1944-1948).
După absolvirea facultății a lucrat ca bibliotecar la Universitatea din Cluj (1949-1951), profesor de educație fizică la Cluj (1952-1955), apoi redactor la revistele Tribuna (1957-1965), Steaua (1965) și Familia (din 1966). A debutat publicistic în Revista Cercului Literar din Sibiu (1945), apoi a publicat eseuri și articole de critică literară în paginile revistelor Tribuna, Steaua, Familia, Secolul 20, România literară, Cahiers roumains d’études littéraires, Luceafărul, Scrisul bănățean, Libertatea din Panciova (Iugoslavia) etc.
Volumul său de debut, monografia Franz Kafka, a fost distins cu Premiul revistei Secolul 20 (1968). A publicat apoi două volume de eseuri critice: Critică și valoare (1973) și Ab urbe condita (1985), plus volumul Între două oceane (1986), în care a prezentat impresiile unei călătorii în Statele Unite ale Americii, pe care a efectuat-o în 1978. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (1978).