În zilele noastre, Sfinx (formație) este un subiect foarte important care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. Odată cu evoluția constantă a societății și a tehnologiei, Sfinx (formație) a devenit un aspect fundamental în viața noastră de zi cu zi. De la impactul său asupra economiei globale până la influența sa asupra relațiilor personale, Sfinx (formație) a generat un interes fără precedent. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte ale Sfinx (formație) și modul în care ne-a modelat viziunea asupra lumii de astăzi. De la origini și până la relevanța sa astăzi, ne vom scufunda într-o analiză detaliată pentru a înțelege mai bine rolul pe care Sfinx (formație) îl joacă în societatea contemporană.
Sfinx | |
Sfinx în 1978 Portrete realizate de Alexandru Andrieș (de la stânga la dreapta: Cernea, Aldea, „Bibi” Ionescu, Enache) | |
Date personale | |
---|---|
Origine | București, România |
Gen muzical | beat rock, pop rock, folk rock, rock progresiv, new wave rock, rock psihedelic |
Data formării | |
Ani de activitate | 1962 - 1994 |
Case de discuri | Electrecord |
Foști membri | |
pentru lista muzicienilor Sfinx, vezi caseta de jos | |
Modifică date / text |
Sfinx a fost o formație de muzică rock din România. În cei 32 de ani de activitate, în alcătuirea formației s-au perindat cel puțin 27 de membri. Stilul muzical abordat de formație nu a fost unul omogen, formația schimbându-și stilul în pas cu vremurile și cu muzicienii existenți la un moment dat.
Sfinx a luat naștere la București, în 1962, printre primii membri fiind Octav Zemlička, Corneliu „Bibi” Ionescu și Cristian Valica. Formația cânta la case de cultură, la serate studențești, iar vara pe litoral. Unul din membri fondatori, Octav Zemlička, va pleca după câțiva ani la orchestra Electrecord. Vor trece pe la formație o serie de muzicieni, unii dintre ei, de exemplu Dan Andrei Aldea și Sorin Chifiriuc, fiind considerați lideri neoficiali ai formației. Întâmplarea face că schimbarea „conducerii” s-a făcut mereu în pragul noului deceniu, astfel încât putem vorbi distinct de un Sfinx, fie al anilor șaizeci, șaptezeci sau optzeci. În linii mari, cele trei nume amintite corespund deceniilor respective.
Formația s-a destrămat în 1994, fiind divizată în două proiecte: Sfinx Pro (condus de Corneliu „Bibi” Ionescu) și Sfinx Experience (al lui Mișu Cernea). Sfinx Pro a eșuat în plan muzical, motiv pentru care Ionescu a folosit titulatura pentru compania de echipamente de scenă pe care o dezvoltă începând din aceeași perioadă; în câțiva ani, numele de Sfinx Pro va fi schimbat în Stage Expert. Sfinx Experience, în schimb, va desemna atât o nouă formație (plecând de la trioul Mișu Cernea–Crina Mardare–Zoia Alecu), cât și o companie de echipamente de scenă, solicitată îndeosebi pentru concerte susținute peste hotare.
|