Tanka
În lumea de astăzi, Tanka (titlul articolului) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale în viața de zi cu zi, Tanka a captat atenția cadrelor universitare, a profesioniștilor și a cetățenilor în general. Cu o abordare multidisciplinară, acest articol va aborda diverse perspective asupra Tanka, examinând influența sa în domenii precum tehnologie, cultură, economie și politică. În plus, vor fi analizate tendințele actuale legate de Tanka, precum și posibilele proiecții viitoare ale acestuia. Prin această analiză exhaustivă, căutăm să oferim o viziune cuprinzătoare asupra Tanka și a importanței sale în lumea contemporană.
Tanka este un stil de poezie japoneză cu formă fixă, anume cinci versuri cu numărul de silabe de 5-7-5 / 7-7, respectiv. Este foarte populară în literatura locală și în străinătate.
Prozodie
Partea care conține 5-7-5 se numește kami-no-ku („fraza superioară”) și 7-7 shimo-no-ku („fraza inferioară”). Tanka e o formă de poezie mai veche decât haiku. În vremurile mai vechi era numită hanka („poem răsturnat”), pentru că era de fapt o adiționare plus concluzie la o chōka.
Istorie
În era Heian a existat un grup de poeți care se numeau cei mai buni șase autori de waka și un altul de treizeci și șase de poeți. Poeta contemporană Machi Tawara a încercat să dea o viață nouă acestei poezii.
La jumătatea erei Heian a apărut un joc nou. Cineva recita sau crea un kami-no-ku sau shimo-no-ku, și cerea celuilalt participant să alipească un alt vers. Acest tip de tanka, bazat pe principiul „brain storming”, a primit numele renga.
Referințe
 | Acest articol despre literatură este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |