Telamon

Importanța lui Telamon în societatea actuală este incontestabilă. Telamon a fost mult timp un subiect de interes și dezbatere în rândul experților și al cetățenilor de rând. Fie datorită relevanței sale în cultura populară, a impactului său asupra economiei, fie a influenței sale asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Telamon s-a dovedit a fi un subiect de mare importanță. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Telamon, cu scopul de a înțelege mai bine rolul său în societate și impactul său asupra vieții noastre.

Telamon
Căsătorit cuEeriboea]  Modificați la Wikidata
UrmașiTeucros
Trambelus]
Aiax din Salamina  Modificați la Wikidata
TatăAeacus  Modificați la Wikidata
MamăEndeïs]  Modificați la Wikidata
BunicZeus  Modificați la Wikidata
Sciron  Modificați la Wikidata
BunicăAegina]  Modificați la Wikidata
Chariclo]  Modificați la Wikidata
FrațiPeleus  Modificați la Wikidata
Heracle și Telamon luptând cu amazoanele (amforă din sec. VI î.Hr., Muzeul arheologic național din Atena)

Telamon /ˈtɛləmən/ (în greacă veche Τελαμών), fiul regelui Aeacus din Egina și al reginei Endeïs, a fost un erou din mitologia greacă. Împreună cu fratele său, Peleus (tatăl lui Ahile), l-a însoțit pe Iason în celebra expediție a argonauților. Este menționat de mai multe ori în Iliada ca fiind tatăl eroilor ahei Aiax din Salamina („Aiax cel Mare”) și Teucros⁠(en).

De asemenea, Telamon și Peleus au fost prieteni apropiați ai lui Heracle, însoțindu-l în expedițiile acestuia împotriva amazoanelor și împotriva Troiei.

Conform celor relatate în Pseudo-Apollodorus⁠(en), Telamon a fost foarte aproape de a fi ucis în timpul asediului Troiei chiar de către prietenul său Heracle. Telamon a fost primul care a escaladat zidurile troiene, pătrunzând în cetate, fapt care l-a înfuriat teribil pe Heracle, care dorea ca laurii victoriei să-i aparțină doar lui. Heracle a scos sabia, fiind gata să-l ucidă, când Telamon a reacționat rapid începând să adune pietre din zidul troian și ridicând cu acestea un altar în onoarea lui Heracle. Acesta a fost atât de încântat, încât după ce și-a luat partea de pradă din Troia, l-a recompensat pe Telamon dându-i-o pe Hesione, fiica regelui Laomedeon al Troiei. Hesione a cerut favoarea de a-l lua cu ea și pe fratele ei mai mic, Podarces. Heracle nu ar fi permis acest lucru, cu excepția cazului în care Hesione l-ar fi cumpărat Podarces ca sclav. Hesione a plătit pentru fratele ei cu un voal. Numele Podarces a fost apoi schimbat în Priam, nume semnificând „cel cumpărat” (mai târziu, Priam a devenit rege al Troiei, sfârșind tragic în timpul războiului troian).

În arhitectură

În arhitectură, „telamonii” sunt sculpturi masculine colosale folosite drept coloane. Aceștia sunt, de asemenea, numiți atlanți, fiind versiunea masculină a cariatidelor.

Note

  1. ^ RSKD / Teucer]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b RSKD / Aeacus]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ IeSBE / Pelei]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Osborn & Burgess (2005), pp. 216, 221.
  5. ^ Osborn & Burgess (2005), p. 209.
  6. ^ N. A. Kun (1996), p. 191.
  7. ^ en Hersey, George, The Lost Meaning of Classical Architecture, MIT Press, Cambridge, MA, 1998, pp. 125-126

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 1996, ISBN 973-9154-51-4
  • Kevin Osborn, Dana L. Burgess, Ghid esențial de mitologie clasică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, ISBN 973-697-869-9