Tratatul de pace israeliano-egiptean din 1979

În acest articol, vom explora subiectul Tratatul de pace israeliano-egiptean din 1979 în profunzime, analizând diferitele sale fațete și aspecte relevante. De la originea și evoluția ei până la impactul său asupra societății de astăzi, vom aprofunda în istorie și importanța ei în diferite contexte. În plus, vom examina opiniile și perspectivele experților în domeniu, precum și experiențele celor care au fost direct afectați de Tratatul de pace israeliano-egiptean din 1979. Printr-o abordare amplă și multidisciplinară, ne propunem să facem lumină asupra acestui subiect foarte relevant, oferind cititorului o viziune completă și îmbogățitoare.

Sadat, Carter și Begin își dau mâna

Tratatul de pace israeliano-egiptean a fost semnat la Washington, Statele Unite, la 26 martie 1979, ca urmare a Acordurilor de la Camp David din 1978. Tratatul Egipt-Israel a fost semnat de președintele egiptean Anwar Sadat și premierul israelian Menachem Begin, asistați de președintele Statelor Unite ale Americii, Jimmy Carter.

Detalii ale tratatului

Teritoriile ocupate după Războiul de Șase Zile de Israel, reprezentate cu culoarea bej

Tratatul de pace dintre Egipt și Israel a fost semnat la 16 luni după vizita președintelui egiptean Anwar Sadat în Israel în 1977, după negocieri intense.

Principalele caracteristici ale tratatului au fost recunoașterea reciprocă dintre cele două țări, încetarea stării de război care a existat încă de la Războiul arabo-israelian din 1948, normalizarea relațiilor și retragerea completă de către Israel a forțelor sale armate din Peninsula Sinai ocupat din timpul Războiului de Șase Zile din 1967 și a civililor din cele două localități israeliene create în Peninsula Sinaiː Yamit și Saba.

Egiptul a fost de acord să părăsească zona demilitarizată.

Acordul prevedea, de asemenea, trecerea liberă a navelor israeliene prin Canalul Suez și recunoașterea Strâmtorii Tiran și Golful Aqaba drept căi navigabile internaționale.

Acordul a determinat, de asemenea, ca Egiptul să fie primul stat arab care să recunoască oficial Israelul.

Vezi și

Note