Faliment
În articolul de astăzi vom vorbi despre Faliment, un subiect care a captat interesul a milioane de oameni din întreaga lume. De la origine până la impactul asupra societății actuale, Faliment a făcut obiectul unor studii, dezbateri și controverse care i-au marcat evoluția de-a lungul timpului. Cu o istorie care datează de secole, Faliment rămâne actuală astăzi, influențându-ne gândirea, cultura și deciziile noastre. Prin acest articol, vom explora diferite aspecte ale Faliment, analizând importanța și rolul său în lumea modernă. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și învățare!
 | Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea românească asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la nivel mondial. Vă rugăm îmbunătățiți acest articol sau discutați acest aspect pe pagina de discuție. |
Falimentul sau bancruta (lit. banca ruptă) e o situație juridică în care o persoană fizică, întreprindere sau instituție (persoane juridice) nu pot face față plăților scadente (pasivul exigibil), acestea fiind superioare ca valoare resurselor disponibile (activul).
În România
În România, conform cu Legea nr. 85/2006 – Legea insolvenței – publicată în MO nr. 359 din 21.04.2006, prin procedura falimentului se înțelege procedura de insolvență concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile (Legea nr. 64/1995). Practic, termenul de insolvență se aplică pentru o situație patrimonială dificilă sau de criză a unui comerciant, care determină imposibilitatea îndeplinirii de către acesta la termen și în bune condiții a obligațiilor de plată asumate.
Potrivit legii, insolvența poate fi prezumată ca fiind:
- vădită, atunci când, după trecerea a 30 de zile de la scadență, debitorul nu a plătit datoria pe care o are față de unul sau mai mulți creditori,
- iminentă, atunci când se dovedește faptul că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
La figurat, termenul înseamnă "ruină", "eșec total", "fiasco", "crah".
Entitățile care aplică procedura de insolvență sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
Potrivit legii, creditorii pot introduce la tribunal cererile de faliment dacă datoriile depășesc 30.000 lei.
Note
- ^ Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, publicata in MO nr. 359 din 21 Apr 2006
- ^ Legea 85/2006 Arhivat în , la Wayback Machine., legestart.ro, accesat la 18 aprilie 2010
- ^ Imperiul lui Vîntu se clatină Arhivat în , la Wayback Machine., 10 decembrie 2009, Cristi Ciupercă, Oana Dobre, evz.ro, accesat la 25 decembrie 2011
Legături externe
- Ce se întâmplă când o țară intră în faliment, 31 mai 2011, Raluca Florescu, Evenimentul zilei
- Insolvența companiilor este de fapt o modalitate de a fura sume uriașe de bani în România. Cum comentați?, 21 februarie 2011, Leucuță Valeriu, Ziarul financiar