În lumea de astăzi, Hunor Kelemen a devenit un subiect de interes sporit pentru oameni de toate vârstele și mediile. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Hunor Kelemen a devenit un punct de referință în viața de zi cu zi a multor oameni, influențând totul, de la deciziile lor de consum până la modul lor de a relaționa cu ceilalți. De-a lungul istoriei, Hunor Kelemen a fost subiect de dezbatere și analiză, generând nenumărate opinii și perspective care încearcă să înțeleagă impactul său asupra societății. În acest articol, vom explora elementele cheie care fac din Hunor Kelemen un subiect relevant astăzi, precum și evoluția sa în timp și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne.
Dr. Hunor Kelemen (n. , Cârța, Harghita, România) este un politician român de etnie maghiară din România, ales începând cu legislatura 2000-2004 deputat de Harghita din partea UDMR.
Hunor Kelemen a candidat din partea UDMR la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 3,83% din voturi. După intrarea la guvernare a UDMR alături de PDL în decembrie același an, Kelemen a devenit ministru al Culturii în guvernul Boc (2).
La data de 26 februarie 2011 a fost ales președinte al UDMR.
În 2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Ocupă prima poziție pe buletinul de vot.
Conform rezultatelor finale ale alegerilor pentru președinția României, candidatul Hunor Kelemen a obținut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 329.727 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 8 din 14, cumulând circa 3,47% din toate voturile exprimate și validate.
Deși în 2010, Hunor Kelemen se declarase împotriva proiectului minier al Roșia Montană Gold Corporation (un proiect ce presupune deschiderea unei mari exploatări prin cianurare), în iulie 2011, ca ministru al Culturii și Patrimoniului Național, a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană după ce Comisia Națională de Arheologie i-a trimis certificatul spre aprobare, aceeași comisie emițând și în 2004 un certificat de descărcare pe care Curtea de Apel Brașov l-a anulat printr-o decizie definitivă . Comisia de arheologie a validat strategia RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) de a minimaliza importanța și valoarea patrimonială de excepție a masivului Cârnic, ce găzduiește 7 km de galerii romane și preromane, zeci de kilometri de galerii moderne. Cu puțin timp înainte de această acțiune, el a aprobat pensionarea profesorului Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, un susținător al patrimoniului Roșiei Montane și oponent al proiectului minier.
Ca urmare a deciziei de acordare a certificatului de descărcare arheologică a masivului Cârnic-Roșia Montană au avut loc mai multe proteste în București și marile orașe ale României.
În contextul politic românesc, partidul UDMR nu a mai fost cooptat la guvernarea USL începută în 2012, și Hunor Kelemen a declarat public că aceasta s-a întâmplat din cauza opoziției formațiunii sale față de continuarea definirii României prin Constituție ca stat-național.
|title=
(ajutor)
Interviuri
Predecesor: Theodor Paleologu |
Ministru al culturii - prima dată Ministerul culturii, cultelor și patrimoniului național 2 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009 |
Succesor: Mircea Diaconu |
Predecesor: Daniel Barbu |
Ministrul culturii - a doua oară Guvernul Boc (2) 5 martie 2014 - 24 noiembrie 2014 |
Succesor: Csilla Hegedüs |
|