În acest articol, va fi abordat impactul pe care Imre Kertész l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății. De la apariția sa, Imre Kertész a trezit interesul cercetătorilor, cadrelor universitare, specialiștilor și publicului larg, datorită relevanței sale în diverse domenii. Influența lui Imre Kertész asupra culturii, economiei, tehnologiei, politicii, printre alte aspecte, va fi explorată cu scopul de a înțelege rolul său în modelarea lumii actuale. În plus, va fi analizat modul în care Imre Kertész a transformat modul în care oamenii interacționează între ei și modul în care aceștia operează în mediul lor. Prin acest articol, ne propunem să oferim o imagine cuprinzătoare a Imre Kertész, permițând cititorului să obțină o perspectivă mai largă și mai clară asupra impactului și semnificației sale.
Imre Kertész (n. , Budapesta, Regatul Ungariei – d. , Budapesta, Ungaria) a fost un scriitor, romancier, jurnalist, traducător maghiar de religie iudaică, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2002. A trăit în ultimii ani ai vieții la Berlin și la Budapesta.
La vârsta de 14 ani a fost deportat în lagărele de concentrare Auschwitz-Birkenau și Buchenwald. A debutat ca scriitor în 1975, fiind practic ignorat. Nu a mai publicat până în anul 1988. După căderea comunismului romanul său de debut a fost tradus în limba germană și în alte limbi europene, cartea suscitând interesul cititorilor occidentali.
Kertész a scris în mod obișnuit la ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Într-un text publicat pe 22 februarie 2006, Kertész a lansat un virulent atac la adresa universității de stat din Cluj, pe care a numit-o „Institutul lui Ceaușescu” și „o relicvă a epocii național-comuniste”. Învățământul în limba maghiară la universitatea din Cluj a cunoscut o severă restrângere în timpul dictaturii ceaușiste încheiate în 1989. Într-o petiție lansată în 2006 împreună cu fizicianul Peter Hantz și adresată președintelui României, primului ministru al României și președintelui Comisiei Europene, Kertész a cerut înființarea unei universități maghiare de stat, separată, la Cluj.
În limba română au apărut până în acest moment 4 scrieri ale autorului:
Tot editura EST promite să editeze volumele Eșecul și Lichidarea.
În 2005 romanul Fără destin a fost ecranizat în regia lui Lajos Koltai. Kertész consideră acest film mai autobiografic decât cartea ce i-a stat la bază.
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|