Ioan Buteanu
În acest articol vom explora lumea interesantă a lui Ioan Buteanu. Ioan Buteanu este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, generând un interes fără precedent în diferite comunități și sectoare. De-a lungul anilor, Ioan Buteanu a avut un impact semnificativ asupra societății, influențând modul în care oamenii interacționează, comunică și privesc lumea din jurul lor. De la apariția sa, Ioan Buteanu a fost subiect de dezbatere, studiu și admirație, făcându-l un subiect fascinant și în continuă evoluție. Prin acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Ioan Buteanu, explorând originile, impactul și relevanța sa astăzi.
| Ioan Buteanu | |
 Ioan Buteanu, pictură de Barbu Iscovescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1821  Sighetu Marmației, comitatul Maramureș, Imperiul Austriac |
| Decedat | (28 de ani) Iosășel, Imperiul Austriac |
| Cauza decesului | spânzurare |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac |
| Ocupație | politician avocat |
| Prefect în Zarand | |
| În funcție – | |
| Alma mater | Universitatea Babeș-Bolyai |
| Cunoscut pentru | tribun al Legiunii Auraria Gemina în Revoluția de la 1848 |
Modifică date / text  | |
.JPG)
_Aw58.JPG)
Ioan Buteanu (n. 1821, Sighetu Marmației, comitatul Maramureș, Imperiul Austriac – d. , Iosășel, Imperiul Austriac) a fost unul din liderii revoluționarilor români transilvăneni de la 1848 și prefect al Zarandului în perioada 1848 - 1849.
Viața și activitatea
S-a născut la Sighetu Marmației, în anul 1821, (în alte surse este greșit scris Șomcuta Mare, acolo s-a născut tatăl său), într-o veche familie nobilă greco-catolică[necesită citare] din Țara Chioarului. A urmat gimnaziul în Baia Mare și Carei, iar dreptul la Cluj și Zagreb. A fost timp de trei ani cancelist la Tabula Regia din Târgu Mureș (curtea de apel a Transilvaniei). După ce a obținut diploma de avocat s-a stabilit în Abrud, unde îl găsesc și evenimentele din 1848. Generalul austriac Anton Puchner l-a numit administrator al Zarandului, iar Comitetul Național Român l-a desemnat prefect în acea regiune.
În data de 15 mai 1848 a ținut o cuvântare la Adunarea de la Blaj, în care a criticat intenția revoluționarilor maghiari de unire a Transilvaniei cu Ungaria.
Aflat la Sibiu în vara lui 1848, a primit o invitație de la Nicolae Bălcescu prin care îi cerea să se alăture revoluției muntene, dar fiind foarte prins de treburi nu a putut să-i dea curs. Însă i-a cerut lui Avram Iancu să pledeze în cadrul Comitetului național pentru a lua măsuri „ca să putem ajutora pe frații de dincolo”.
În timpul armistițiului din 1849 dintre revoluționarii maghiari și moții conduși de Avram Iancu, la 6 mai maiorul aventurier Imre Hatvani cu un detașament de revoluționari unguri a intrat prin surprindere în Abrud, i-a dezarmat pe români și s-a dedat la atrocități. În data de 7 mai prefecții Petru Dobra și Ioan Buteanu au fost luați prizonieri. Dobra a fost împușcat la Abrud, iar Buteanu a fost trimis la Brad și închis. În data 19 mai maiorul Hatvani s-a retras din Abrud la Brad, apoi, prin Baia de Criș și Hălmagiu, la Gurahonț. În retragere l-a luat și pe Buteanu, pe care l-a spânzurat fără judecată în data de 23 mai 1849 la Iosășel.
În memoria posterității
Ioan Buteanu a fost pictat de Barbu Iscovescu când acesta s-a aflat în Munții Apuseni, refugiat fiind alături de alți revoluționari munteni.
În data de 23 mai 1999 Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș Vodă", la comemorarea a 150 de ani de la moartea prefectului Buteanu, a ridicat în centrul orașului Sighet un bust al său, iar pe casa memorială, azi transformată în lăcaș de cult, a fost amplasată o placă comemorativă.
Liceul din Gurahonț-Arad a primit numele lui Ion Buteanu. De asemenea, numele lui a fost purtat de către Regimentul 6 Tancuri din Turda, regiment comandat în perioada 1972-1976 de către mr. ing. Ștefan Gușă.
Note
- ^ a b c d Ioan Buteanu, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ a b c Mager, Revoluția de la 1848: rolul și cultul lui Buteanu Arhivat în , la Wayback Machine., fragment din Ținutul Hălmagiului, 1937
- ^ Ela Cosma, Cronologia anilor 1848-49 în Transilvania, în: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, tom. XLVI, 2009, p. 331–355.
Bibliografie
- Traian Mager, Ținutul Hălmagiului, monografie în 4 volume, Arad: Tipografia Diecezană, 1937
- Silviu Dragomir, Ioan Buteanu, Prefectul Zarandului în anii 1848-49, București, 1928.
- Silviu Dragomir, Ioan Buteanu, Prefectul Zarandului în anii 1848-49, ediția a II-a, coordonată și completată de Vasile Iuga de Săliște, Editura „Dragoș Vodă”, 2012.
Vezi și
 | Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |