În acest articol vom explora în profunzime Otto Stern, un subiect care a captat atenția diverselor discipline și care trezește un mare interes în societatea actuală. Otto Stern este un subiect care a fost subiect de dezbatere și studiu de mult timp, iar relevanța sa este evidentă și astăzi. Pe parcursul acestui articol, vom examina diferitele fațete ale Otto Stern, de la origini până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, precum și posibilele implicații pentru viitor. Pentru a oferi o imagine completă a Otto Stern, vom analiza aspectele sale pozitive și negative, precum și posibilele consecințe la nivel personal, social și global. În plus, vom evidenția cele mai recente cercetări legate de Otto Stern, cu scopul de a oferi o imagine actualizată a acestui subiect în continuă evoluție.
Otto Stern | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Żory, Voievodatul Silezia, Polonia |
Decedat | (81 de ani) Berkeley, California, SUA |
Înmormântat | Sunset View Cemetery |
Cetățenie | Germania Statele Unite ale Americii |
Ocupație | fizician chimist cadru didactic universitar |
Limbi vorbite | limba germană |
Activitate | |
Domeniu | fizică |
Număr Erdős | 3 |
Instituție | Universitatea din Hamburg Universitatea Berkeley din California Universitatea Carnegie-Mellon Universitatea din Rostock ETH Zürich |
Alma Mater | Universitatea din Wrocław Johanneum Breslau Universitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt |
Organizații | Videnskabernes Selskab American Philosophical Society Asociația Americană pentru Progresul Științei Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii Academia de Științe Göttingen |
Cunoscut pentru | experimentul Stern-Gerlach |
Premii | Premiul Nobel pentru Fizică () Ehrendoktor der Eidgenössischen Technischen Hochschule Zürich |
Modifică date / text |
Otto Stern (n. , Żory, Voievodatul Silezia, Polonia – d. , Berkeley, California, SUA) a fost un fizician german american. Împreună cu Walther Gerlach, a efectuat experimentul Stern-Gerlach; rezultatele acestuia au pus în evidență proprietăți ale sistemelor microscopice (electroni și atomi) care nu pot fi explicate în cadrul fizicii clasice. Ele ilustrează principii fundamentale ale fizicii cuantice și au dus la formularea ipotezei privitoare la existența momentului cinetic intrinsec al electronului, numit spin.
A fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică (1943), cu motivația „pentru contribuția sa la dezvoltarea metodei fasciculelor moleculare și pentru descoperirea momentului magnetic al protonului”.