Tun „Armstrong” de 63 mm, model 1883

În articolul de astăzi vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Tun „Armstrong” de 63 mm, model 1883. Fie că vorbim despre viața unui personaj istoric, despre un fenomen social, despre un subiect de actualitate sau despre orice altă temă care stârnește interesul cititorului, acest articol își propune să aprofundeze în cele mai relevante și mai lămuritoare aspecte. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom explora diverse aspecte legate de Tun „Armstrong” de 63 mm, model 1883, de la originea sa până la implicațiile pe care le are în societatea actuală. Acesta este un subiect larg și variat, așa că acordarea atenției fiecărui detaliu va fi esențială pentru a înțelege pe deplin importanța lui Tun „Armstrong” de 63 mm, model 1883. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire!

Tun „Armstrong” de 63 mm, model 1883

Tun de 63 mm

Tip Artilerie de munte
Loc de origine  Marea Britanie
Istoric operațional
Folosit de  Marea Britanie
 România
Războaie - Primul Război Mondial
- alte conflicte și războaie
Istoric producție
Producător Arsenalul Regal, Woolwich
Date generale
Greutate 363 kg
Lungime 175 cm
Lungime țeavă 168 cm

Proiectil - proiectil cu șrapnele (3,35 kg)
- proiectil exploziv (3,69 kg)
Calibru 63 mm
Afet mobil, demontabil, pe două roți
Viteză inițială 438 m/s
Bătaie maximă - 3.000 m (proiectil cu șrapnele)
- 3.650 m (proiectil exploziv)

Tunul „Armstrong” de 63 mm, model 1883 (RML 2.5 inch Mountain Gun) a fost un tun de munte cu tragere lentă, de fabricație britanică. :p. 43

A fost primul tun de munte din înzestrarea Armatei României, la începutul campaniei din anul 1916 din timpul Primului Război Mondial, fiind în evidență un număr de 36 de bucăți, în cadrul Regimentului de Artilerie de Munte 63 mm :p. 56

Principii constructive

Tunul era destinat în principal pentru distrugerea forței vii a inamicului în zonele montane. Constructiv era prevăzut să poată fi demontat în patru piese – țeavă, culată, afet și tren rulor - care puteau fi cărate fiecare samarizat pe un cal. Țeava era ghintuită, fiind construită din oțel forjat, iar culata se monta la țeavă pri înșurubare. Încărcarea se făcea pe la gura țevii. Proiectilele erau încărcate cu șrapnele sau explozive. Tunul era montat pe un afet mobil cu două roți cu spițe din lemn. :pp. 43-44

Dezvoltarea

Primul Război Mondial

Note

  1. ^ a b Adrian Stroea, Gheorghe Băjenaru, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010
  2. ^ ***, România în războiul mondial 1916-1919. Volumul I. Documente-Anexe, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1940

Bibliografie

  • Stroea, Adrian (colonel); Băjenaru Gheorghe (lt. col.), Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010. ISBN 978-606-524-080-3

Vezi și


Legături externe