Ștefan Holban
În acest articol, vom aprofunda subiectul Ștefan Holban și vom explora toate aspectele relevante legate de acest subiect. Ștefan Holban este un subiect de mare importanță astăzi și impactul său poate fi resimțit în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Prin acest articol, vom încerca să facem lumină asupra diferitelor perspective legate de Ștefan Holban, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o înțelegere mai completă și detaliată a acestui subiect. De la origine până la implicațiile sale viitoare, ne vom scufunda într-o analiză cuprinzătoare a Ștefan Holban pentru a încuraja o discuție informată și îmbogățitoare.
| Ștefan Holban | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Vaslui, Vaslui, România |
| Decedat | (70 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | ofițer |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gradul | colonel () general de brigadă (din ) general de divizie (din ) |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial |
Modifică date / text  | |
Ștefan Holban (n. 15 mai 1869, Vaslui – d. 2 decembrie 1939, București) a fost un general și om politic român care a participat la acțiunea contra regimului bolșevic a lui Bela Kun în Ungaria din 1919. A fost membru în guvernul Take Ionescu și Ministrul Apărării Naționale (17 decembrie 1921 – 18 ianuarie 1922).
Biografie
În 1889 absolvea Școala de Ofițeri de Cavalerie și între 1898-1900 urma studiile la Academia Militară.
La începutul primului război mondial avea gradul de colonel. În octombrie 1916 prelua comanda Diviziei 9 și a 19-a. În 1917 era avansat la gradul de general de brigadă.
În iunie 1918 era desemnat în funcția de comandant al Diviziei 6 care a trecut în Transilvania la sfârșitul anului 1918. În anul 1921, era avansat la gradul de general de divizie.
A fost tatăl importantei istorice Maria Holban.
Note
- ^ Pippidi, Andrei (), „In Memoriam: Maria Holban și studiile de istorie a occidentului europea”, Studii și Materiale de Istorie Medie, XIX: 377–384
Bibliografie
- D. Preda, V. Alexandrescu, C. Prodan - În apărarea României Mari - Campania armatei române din 1918-1919 (Editura Enciclopedică, București, 1994), pp. 141
| Predecesor: generalul Ioan Rășcanu |
Ministrul Apărării Naționale 17 decembrie 1921 – 18 ianuarie 1922 |
Succesor: Ion I. C. Brătianu |
 | Acest articol biografic despre un general român este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |