Matei Vlădescu
În acest articol, subiectul Matei Vlădescu și tot ceea ce cuprinde acesta va fi explorat în profunzime. De la origini până la impactul său astăzi, fiecare aspect relevant din jurul lui Matei Vlădescu va fi analizat în detaliu. Vor fi examinate diferite perspective, teorii și abordări care vor permite cititorului să obțină o înțelegere cuprinzătoare a Matei Vlădescu. În plus, vor fi prezentate date, statistici și exemple concrete care să susțină argumentele prezentate. Acest articol își propune să ofere o viziune completă și îmbogățitoare asupra Matei Vlădescu, încurajând cititorul să reflecteze și să-și formeze propria opinie despre acesta.
| Matei Vlădescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Dâmbovița |
| Decedat | (65 de ani) București, România |
| Înmormântat | Mănăstirea Viforâta |
| Cetățenie |  Țara Românească.svg){kind=small} Principatele Unite Regatul României |
| Ocupație | politician ofițer |
| Activitate | |
| Gradul | general |
Modifică date / text  | |
Matei Vlădescu (n. , Dâmbovița – d. , București, România) a fost un politician și general român, erou al Războiului de Independență al României și ministru al apărării naționale.
Biografie
Viață timpurie, educație
1854 - absolvent al Școlii Militare din București.
A lucrat împreună cu reprezentanții Statului-Major din Austria la realizarea primelor hărți militare ale României. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza este numit atașat militar pe lângă misiunea franceză care a redactat regulamentele tactice și administrative ale armatei române.
În plan politic a desfășurat o importantă actitvitate politică în calitate de senator
Viață militară
În timpul Războiului de Independență de la 1877, a condus, în calitate de colonel, trupe ale armatei române la Vidin și Plevna.
În 1883 a fost ridicat la gradul de General de Brigadă.
5 noiembrie 1889 - 15 februarie 1891 a avut funcția de Ministru al Războiului,
În anul 1892 este numit Șef al Statului Major Regal și Mareșal al Palatului Regal, până la trecerea sa în rezervă în anul 1899.
În anul 1893 este ridicat la gradul de General de Divizie.
Note
- ^ MĂNĂSTIREA VIFORÂTA (PDF)
- ^ Vișan-Miu, Tudor (). „Tabele cu liste ale demnitarilor Curții, 1. Mareșalii, 1866-1947, 2. Şefii Casei Militare Regale, 1881–1947”. Mareșalii palatului. Demnitari ai Curţii regilor României, 1866–1947. Corint Books. pp. 273–275.
| Predecesor: gen. Gheorghe Manu |
Ministrul Apărării Naționale 5 noiembrie 1889 – 20 februarie 1891 |
Succesor: gen. Iacob Lahovary |
| Predecesor: General Constantin Barozzi |
Șeful Casei Militare Regale 1892 – 1900 |
Succesor: General Panait Warthiadi |