Alexandru Anghelescu

În lumea modernă, Alexandru Anghelescu a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de public. Fie la nivel personal, profesional sau academic, Alexandru Anghelescu a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Impactul său a fost resimțit în diverse domenii, de la tehnologie la politică, iar influența sa continuă să crească în fiecare zi. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Alexandru Anghelescu și vom discuta despre importanța acestuia în contextul actual. De la origini și până la posibilele sale implicații viitoare, ne vom adânci în lumea lui Alexandru Anghelescu pentru a înțelege scopul și semnificația sa în societatea contemporană.

Alexandru Anghelescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiefuncționar public Modificați la Wikidata
Generalul Alexandru Anghelescu

Alexandru Anghelescu (n. 4 septembrie 1836, București – d. 9 septembrie 1911, București) a fost un politician și general român.

Studii militare

Școala de Ofițeri din București (1854-1856).

Grade militare

  • 1856 - sublocotenent,
  • 1860 - căpitan,
  • 1865 - maior,
  • 1871 - colonel,
  • 1881 - general de brigadă,
  • general de divizie

Funcții

  • 1876 - 1877 comandant al Rezervei de artilerie și a Marelui parc;
  • 1877 - comandant al Regimentelor 2 și 4 Artilerie;
  • 1877 - comandant al Diviziilor 2 și 4 Infanterie;
  • 1877 - comandant al artileriei Armatei de Operații;
  • 1877 - 1878 - Comandant al Diviziei de Rezervă ;
  • 27 februarie 1886 - 5 noiembrie 1887 Ministru de Război;
  • 1887 - 8 februarie 1888 - Comandant al Corpului 3 Armată.

Ulterior acestei funcții a fost comandant al Corpului 3 Armată, până la data de 8 februarie 1888, când a demisionat. Acest fapt s-a produs ca urmare a acuzației ce i-a fost adusă de “mituire și violare de lege” în calitate de ministru. Menționăm că prin Înaltul Decret nr. 3793 din 21 decembrie 1888 i s-a retras gradul și a fost șters din “Controalele armatei”, iar instanța judecătorească l-a condamnat în data de 7 decembrie 1888 la 3 luni închisoare corecțională.

Are meritele incontestabile de a fi comandat Divizia 4 Infanterie în atacul redutei Grivița 1 și în primul atac al redutei Grivița 2.



Predecesor:
Ion C. Brătianu
Ministrul Apărării Naționale
21 februarie 18864 noiembrie 1887
Succesor:
Ion C. Brătianu