În zilele noastre, Constantin Budișteanu a devenit un subiect de mare relevanță în societatea noastră. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Constantin Budișteanu a luat un rol principal în viața noastră, afectând totul, de la relațiile noastre personale până la dezvoltarea economiei. De aceea este important să înțelegem și să reflectăm asupra Constantin Budișteanu, pentru a înțelege impactul său asupra vieții noastre și pentru a lua decizii informate. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Constantin Budișteanu și influența sa în diferite domenii, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Constantin Budișteanu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | |
Decedat | (73 de ani) |
Ocupație | politician |
Activitate | |
Gradul | general |
Modifică date / text |
Constantin Budișteanu (n. 4 noiembrie 1838, București – d. 7 noiembrie 1911, București) a fost un general și om politic liberal. Descendent al unei vechi familii boierești din Țara Românească, era fiul serdarului Nicolae Budișteanu.
Face parte din prima promoție a Școlii militare din București (1854-1856) și își continuă studiile militare în străinătate. Pregătirea militară îl propulsează în diferite funcții.
A avansat în ierarhia militară astfel:
Între 1877-1878 participă la Războiul de Independență, fiind grav rănit în timpul asediului Plevnei la 12 octombrie 1877.
Membru al PNL, este ales senator în anii: 1884, 1892, 1895 și deputat în 1888. Intră în guvernul liberal al lui D. A. Sturdza ca Ministru de Război între 4 noiembrie 1895 - 20 noiembrie 1896. În anul 1897 demisionează din armată.
Între 28 ianuarie 1909 - 10 ianuarie 1911 este Președinte al Senatului.
Desfășoară o susținută activitate în cadrul Ligii Culturale, înființată la București în 1890, în vederea unității românilor din toate provinciile românești.
Pentru îmormântarea sa a lăsat suma de 100 lei, fiind cerut să fie dus la groapă cu carul cu boi cum se duceau țăranii.
Pentru meritele sale militare a fost citat cu ordin de zi și decorat cu:
Predecesor: gen. Constantin Poenaru |
Ministrul Apărării Naționale 4 octombrie 1895 – 20 noiembrie 1896 |
Succesor: Constantin I. Stoicescu |