În lumea de astăzi, Canaralele de la Hârșova (sit SPA) a devenit un subiect de interes și relevanță crescând. Fie din cauza impactului său asupra societății, economiei sau vieții de zi cu zi a oamenilor, Canaralele de la Hârșova (sit SPA) este o problemă pe care nu o putem ignora. În acest articol, vom explora în profunzime toate aspectele legate de Canaralele de la Hârșova (sit SPA), de la originile și evoluția sa până la influența sa în diferite domenii. Vom analiza modul în care Canaralele de la Hârșova (sit SPA) a transformat modul în care trăim și cum va continua să ne modeleze viitorul. În plus, vom examina potențialele implicații și provocări pe care le prezintă Canaralele de la Hârșova (sit SPA), precum și oportunitățile și beneficiile pe care le poate aduce. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie de descoperire și reflecție despre Canaralele de la Hârșova (sit SPA), un subiect care ne va marca fără îndoială prezentul și viitorul.
Canaralele de la Hârșova
| ||
Imagine din sit
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | Județul Constanța Județul Ialomița România | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Hârșova | |
Coordonate | 44°40′36″N 27°55′27″E / 44.67667°N 27.92417°E | |
Suprafață | 7.406 ha | |
Bioregiune | Stepică | |
Înființare | 2007 | |
Cod SCI/SPA | ROSPA0017 | |
Modifică date / text |
Canaralele de la Hârșova este un arie de protecție specială avifaunistică - SPA (sit Natura 2000) situată în sud-estul României, pe teritoriile administrative ale județelor Constanța și Ialomița.
Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Ialomița și cea nord-vestică a județului Constanța, în imediata apropiere a drumului național DN2A, care leagă municipiul Slobozia de orașul Ovidiu.
Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.406 hectare.
Pe suprafața teritorială a sitului se află rezervația naturală Canaralele de la Hârșova (monument al naturii), abrupturi stâncoase constituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri și corali.
Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce adăpostește și asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).
În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări de pasaj, cu specii de: egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus) sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pescăruș râzător (Larus ridibundus), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc cenușiu (Ardea cinerea), lișiță (Gallinula chloropus), țigănuș (Plegadis falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopătar (Platalea leucorodia) sau barză albă (Ciconia ciconia); specii cuibăritoare: vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), șerpar (Circaetus gallicus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoarea de grădină (redirecționare de la Dendrocopos syriacus) sau păsări care iernează în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) și gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis).
Reportaje