Matilda Cugler-Poni
În acest articol vom explora viața și opera fascinantă a lui Matilda Cugler-Poni, un personaj/temă/dată care a lăsat o amprentă de neșters în istorie. De-a lungul anilor, Matilda Cugler-Poni a fost obiect de admirație și fascinație, realizările și contribuțiile sale au avut un impact semnificativ în diverse domenii. De la începuturi și până în prezent, Matilda Cugler-Poni a fost obiect de studiu și analiză, acțiunile sale au generat controverse și dezbateri, dar și inspirație și admirație. Prin acest articol, vom aprofunda în viața și moștenirea lui Matilda Cugler-Poni pentru a înțelege mai bine impactul său asupra lumii de astăzi.
| Matilda Cugler-Poni | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 2 aprilie 1851 Iași, Principatul Moldovei |
| Decedată | 9 octombrie 1931, (80 de ani) Iași, România |
| Părinți | Karl von Kugler Matilda Hefner |
| Frați și surori | Anton Cugler (1850-1929) Grigore Cugler (1872-?) Cazimir Cugler Norbert Cugler (?-1922) |
| Căsătorită cu | Vasile Burlă Petru Poni |
| Copii | Margareta Poni |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | poet |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitatea literară | |
| Activă ca scriitoare | 1867 - 1926 |
| Subiecte | motivul iubirii și al dragostei neîmplinite |
| Specie literară | poezie |
| Operă de debut | 1867 - în Convorbiri literare 1884 - povestirea „Cînd vrea omul” în revista Tribuna |
| Opere semnificative | romanța „Lăsați-mă să cânt” |
Modifică date / text  | |
Matilda Cugler-Poni (n. 2 aprilie 1851, Iași – d. 9 octombrie 1931, Iași) a fost o poetă română.
Biografie
Este fiica arhitectului austriac Karl von Kugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român cu numele Carol Cugler, și a Matildei (născută Hefner). Tatăl său, provenit dintr-o familie înnobilată la 1744, de împărăteasa Maria Terezia a Austriei, a venit la Iași, unde a devenit, în 1844, arhitect șef al Iașilor. În 1888, Ilie Kogălniceanu, tatăl lui Mihail Kogălniceanu, l-a angajat spre a-i renova casa, a o preface și aduce în forma în care se păstrează și astazi, devenită casă memorială.
Matilda a avut un frate, Grigore Cugler, medic, al cărui fiu a fost Grigore Cugler, muzician, grafician, diplomat și scriitor român.
A primit în familie o educație deosebit de aleasă, împlinită prin lecturi sistematice din literaturile germană, franceză, italiană și română.
În 1872 s-a căsătorit cu filologul Vasile Burlă, dar s-au despărțit curând, iar patru ani mai târziu, în 1876, s-a recăsătorit cu chimistul Petru Poni. Din această căsătorie a rezultat o fiică, Margareta Poni (1889-1973), care a devenit profesor universitar la Iași și a îmbrățișat domeniul chimiei anorganice.
Cariera artistică
A început să scrie versuri de timpuriu, debutând în 1867, la 16 ani în paginile revistei Convorbiri literare. A colaborat la această publicație în mod permanent până în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), Matilda Cugler-Poni a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La Convorbiri literare a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum Familia, Columna lui Traian, Literatorul și Viața Românească.
Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea Cînd vrea omul, apărută în 1884 în revista Tribuna din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare.
Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul Convorbirilor literare, publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant. Criticul George Călinescu aprecia că versurile sale sunt scrise, ...în maniera album de domnișoare cu educație de pension, adresându-se unor cititoare sever supravegheate de guvernante. Ele aparțin acum istoriei literare, fără a rămâne în memoria contemporanilor.
Ciprian Porumbescu a folosit versurile romanței Lăsați-mă să cânt, de Matilda Cugler-Poni, pe care le-a inclus în opereta Crai nou, unde a devenit cântecul Anicăi: În aste haine.
Și alți compozitori au pus pe muzică versurile sale; între aceștia, Theodor Fuchs și Guilelm Șorban.
Volume
- Poesii (1867)
- Un tutor (1881, ediția a 2-a în 1914)
- Fata stolerului (1884, ediția a 2-a în 1886)
- Sfântul Nicolae (1885)
- Poezii (1885)
- Povestiri adevărate
- Poezii (1927)
- Scrieri alese, Editura Junimea, Iași (1971)
Note
- ^ a b Cristian Livescu, „Simbolul exulului deplin”, Antiteze, nr.1, 2011, p. 47-48.
- ^ „Apunake”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Chioșcul poeziei
- ^ a b Biografie Matilda Cugler-Poni
- ^ a b Sensibila poetă Matilda Cugler-Poni
- ^ Scriitorul zilei: Matilda Cugler-Poni, n. 1851- d. 1931
- ^ Cornelia Angelescu: Antologia liedului românesc secolul XIX - Editura Fundației România de Mâine, 2006 ISBN (10)973-725-630-1 (13)978-973-725-630-0
- ^ Cosma, Viorel (). Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3. Editura Muzicală București. p. 100-101.
