În lumea de astăzi, Nicolae Gane ocupă un loc central în societate, fie la nivel personal, politic, social sau cultural. Importanța sa constă în influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și rolul său în istorie și dezvoltarea umană. De-a lungul timpului, Nicolae Gane a fost subiect de dezbatere, studiu și reflecție, generând opinii contradictorii și discuții pasionale. De la impactul său asupra economiei până la rolul său în identitatea individuală, Nicolae Gane s-a dovedit a fi un subiect de interes universal care ne invită să reflectăm asupra cine suntem și încotro ne îndreptăm. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Nicolae Gane, analizând semnificația acestuia și impactul său asupra lumii de astăzi.
Nicolae Gane (n. , Fălticeni, Moldova – d. , Iași, România), cunoscut și ca Nicu Gane, a fost un scriitor și om politic român, care a fost ales ca membru titular al Academiei Române (în 1908).
Nicolae Gane s-a născut la data de 1 februarie 1838 în orașul Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, fiind fiul postelnicului Matei Gane și al Ruxandrei Văsescu. A urmat școala primară la Fălticeni cu părintele Neofit Scriban, apoi se înscrie la pensionul francez al lui Louis Jordan din Iași, după care urmează științele juridice la Paris.
După revenirea în țară, Nicolae Gane a fost angajat secretar-translator al directorului general al închisorilor din Moldova (1857). În același an este numit ca judecător la Tribunalul Suceava, de unde este destituit din cauza manifestărilor prounioniste.
După Unirea țărilor române din anul 1859, revine în magistratură unde îndeplinește mai multe funcții: președinte al Tribunalului Suceava, membru al Curții de Întărituri Iași (1861), prefect al județului Suceava (1863) și ulterior al Dorohoiului, trece în anul 1864 ca judecător la Curtea de Apel din Focșani, de unde se transferă, în anul 1865, la instituția similară din Iași. Nicolae Gane devine membru al societății „Junimea” din Iași, publicând nuvele și poezii lirice în revista „Convorbiri literare”.
În anul 1867, Nicolae Gane este numit președinte de secție la Curtea de Apel Focșani, dar demisionează și se stabilește la Iași, unde încearcă să practice avocatura pentru care nu avea însă vocație. În anul 1868, este numit pentru o scurtă perioadă în funcția de procuror general pe lângă Curtea de Apel din Iași.
Intră în activitatea politică, fiind ales în anul 1870 ca deputat din partea grupării „junimiste” și prefect al județului Iași. Este ales de cinci ori primar al orașului Iași:
În calitate de primar, el s-a remarcat prin următoarele realizări:
Devenit membru al Partidului Național Liberal în anul 1883, a fost ales de mai multe ori deputat și senator din partea acestei formațiuni politice. Este inițiat în francmasonerie și la 15 octombrie 1886 i se acordă gradul de Companion în Loja Steaua României din Iași, iar la 20 noiembrie același an, gradul de Maestru, în aceeași lojă.
Pentru o scurtă perioadă (1 - 20 martie 1888) a îndeplinit funcția de ministru al Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor în Guvernul Ion C. Brătianu (4).
La data de 1 aprilie 1908 a fost ales ca membru titular al Academiei Române. Ulterior a fost și membru în comitetul de lectură al teatrului Național din Iași (1910-1916). Nicolae Gane a trecut în neființă la data de 16 aprilie 1916 în orașul Iași.
Nicolae Gane a scris proză cu tonalități romantice care evocă trecutul, viața patriarhală și aventurile cinegetice. Printre lucrările publicate de Nicolae Gane, menționăm următoarele:
Primul liceu înființat în Fălticeni în 1923 a fost numit Liceul „Nicu Gane”, denumit Colegiul Național „Nicu Gane” în 1999.
Funcții politice | ||
---|---|---|
Predecesor: Dimitrie Gusti Vasile Pogor Dimitrie Gusti Ioan Diamandi Petru Poni |
Primar al municipiului Iași 1872 - 1876 1881 1887 - 1888 1895 - 1899 1907 - 1911 |
Succesor: Grigore Tufescu Ioan Ornescu Vasile Pogor Alexandru A. Bădărău Dimitrie A. Greceanu |
Predecesor: Eugeniu Stătescu |
Președinte al Senatului României 1897 - 1899 |
Succesor: Constantin Boerescu |
Predecesor: Vasile Gheorghian |
Ministrul Agriculturii și Domeniilor 1888 |
Succesor: Titu Maiorescu |
|
Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |