În lumea de astăzi, Morenă este un subiect care generează interes și dezbatere în diferite cercuri sociale. De la apariția sa, Morenă a captat atenția cercetătorilor, a cadrelor universitare, a liderilor de opinie și a societății în general. Acest fenomen a stârnit un spectru larg de opinii, critici și analize, ceea ce demonstrează relevanța și impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În acest articol, vom explora diferite perspective legate de Morenă, analizând influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne și implicațiile sale în viitor.
Morenă se numește un depozit de materiale aluvionare, care se prezintă ca o grămadă de material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții.
Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari.
În prezența grohotișurilor, este greu de depistat o morenă de fund și una de suprafață, ce se caracterizează prin forme și alcătuiri. Singura metodă de recunoaștere a unei morene o constituie analiza petrografică a depozitelor respective și a celor din apropiere.
Circul glaciar Șureanu, situat în partea estică a vârfului cu același nume din Munții Șureanu, are două praguri (în est și în mijloc). Deasupra pragului din est se află o morenă transversală în spatele căreia s-a format Lacul Șureanu.
Cea mai tipică morenă din Carpații Meridionali se află pe valea Soarbele, din Parcul Național Retezat.
Materiale media legate de Morenă la Wikimedia Commons