În acest articol, vom explora impactul pe care Imnos pros tin Eleftherian l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății. De la apariția sa, Imnos pros tin Eleftherian a generat o gamă largă de dezbateri și controverse, lăsând în același timp amprenta asupra culturii, tehnologiei, politicii și în alte domenii. De-a lungul anilor, Imnos pros tin Eleftherian și-a demonstrat capacitatea de a influența modul în care trăim, lucrăm și relaționăm cu ceilalți. Printr-o analiză detaliată, vom examina modul în care Imnos pros tin Eleftherian a modelat lumea pe care o cunoaștem astăzi și care ar putea fi impactul acesteia în viitor.
Imnos pros tin Eleftherian | |
Originální text hymny | |
Imn național al | Grecia |
---|---|
Versuri | Dionýsios Solomόs |
Muzica | Nikolaos Mantzaros |
Probă muzică | |
| |
Modifică date / text |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Imnos eis tin Eleftherian (din greacă: Ύμνος εις την Ελευθερίαν: Imn spre libertate) a fost scris de Dionysios Solomos în 1823, și este format din 158 de strofe. Muzica a fost compusă de Nikolaos Mantzaros, iar în 1865 primele două strofe au devenit imn național al Greciei. Din 1966 a devenit și imn național al Ciprului (tot versiunea cu primele două strofe).
Imnul a fost pus pe muzică în 1865 de către compozitorul de operă Nikolaos Mantzaros, care a compus două versiuni corale: o versiune lungă pentru întregul poem și o versiune scurtă pentru primele două strofe; ultima variantă a fost adoptată mai târziu ca imn de stat al Greciei (1865) și Ciprului (1966). Imnul se intonează la fiecare ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice, în semn de recunoaștere a locului de origine a Jocurilor Olimpice antice.
Ortografie monotonă
(1976–prezent) |
Ortografie politonică
(1823–1976) |
Transliterare
|
Transcriere AFI
|
Σὲ γνωρίζω ἀπὸ τὴν κόψι |
Se gnorízo apó tin kópsi |
|