Județul Ciuc (interbelic)

În lumea de astăzi, Județul Ciuc (interbelic) a devenit un subiect de interes și relevanță crescând. Fie din cauza impactului său asupra societății, economiei sau vieții de zi cu zi a oamenilor, Județul Ciuc (interbelic) este o problemă pe care nu o putem ignora. În acest articol, vom explora în profunzime toate aspectele legate de Județul Ciuc (interbelic), de la originile și evoluția sa până la influența sa în diferite domenii. Vom analiza modul în care Județul Ciuc (interbelic) a transformat modul în care trăim și cum va continua să ne modeleze viitorul. În plus, vom examina potențialele implicații și provocări pe care le prezintă Județul Ciuc (interbelic), precum și oportunitățile și beneficiile pe care le poate aduce. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie de descoperire și reflecție despre Județul Ciuc (interbelic), un subiect care ne va marca fără îndoială prezentul și viitorul.

Județul Ciuc
Stema judeţului Ciuc Ciuc în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Mercurea Ciuc
Populație:
 •Total 1930:
Locul
146.584 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
4.993 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) cinci plăși

Județul Ciuc a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Miercurea Ciuc.

Întindere

Clădirea Tribunalului județului Ciuc din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1904 și situată pe Str. Endre Szász nr. 6, este cunoscută în prezent ca Palatul de Justiție din Miercurea Ciuc și găzduiește Tribunalul județului Harghita.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea centrală a României Mari, în estul regiunii Transilvania. În prezent teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Harghita. Se învecina la vest cu județul Odorhei, la nord cu județul Mureș, la est cu județele Neamț și Bacău, iar la sud cu județul Trei Scaune.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:

  1. Plasa Centrală,
  2. Plasa Frumoasa,
  3. Plasa Gheorgheni și
  4. Plasa Sân-Mărtin.

Ulterior a fost înființată a cincea plasă:

  1. Plasa Tulgheș.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 145.806 de locuitori, dintre care 82,7% maghiari, 14,4% români, 1,6% evrei, ș.a. Din punct de vedere confesional marea majoritate a locuitorilor s-au declarat romano-catolici (81,3%), urmați de greco-catolici (13,8%), mozaici (1,7%), reformați (1,3%), ortodocși (1,3%) ș.a.

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 15.162 locuitori, dintre care 83,8% maghiari, 8,1% români, 5,6% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 78,9% romano-catolici, 5,9% mozaici, 4,5% greco-catolici, 4,2% reformați, 4,0% ortodocși, 1,2% armeano-catolici ș.a.

Materiale documentare

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Ciuc
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 130-133
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 586-587

Legături externe