Județul Iași (interbelic)

În lumea de astăzi, Județul Iași (interbelic) continuă să fie un subiect relevant, care stârnește interes și dezbatere în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Județul Iași (interbelic) a luat un rol fundamental în viața de zi cu zi a oamenilor. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra relațiilor interpersonale, Județul Iași (interbelic) a devenit un subiect recurent de conversație în diferite domenii. De-a lungul istoriei, Județul Iași (interbelic) a evoluat și s-a adaptat la schimbările politice, sociale și culturale, generând o gamă largă de perspective și opinii pe această temă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Județul Iași (interbelic), analizând importanța și impactul acestuia asupra societății actuale.

Acest articol se referă la Județul Iași (interbelic). Pentru alte sensuri, vedeți Iași (dezambiguizare).
Județul Iași
Stema judeţului Iași Iași în România
stemă amplasare
Provincie: Moldova
Reședința: Iași
Populație:
 •Total 1930:
Locul
275.796 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
3.227 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: șase plăși

Județul Iași a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era municipiul Iași.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Iași din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, cunoscută sub numele Casa Carp, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. În prezent este situată pe Str. Horia nr. 7-9 și găzduiește sediul Universității de Arte „George Enescu” din Iași.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nord-estul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din actualul județ Iași. În partea de est, județul cuprindea o parte din malul stâng al râului Prut, în prezent teritoriu aflat în Republica Moldova. Se învecina la nord cu județele Botoșani și Bălți, la est cu județul Lăpușna, la sud cu județele Fălciu și Vaslui, iar la vest cu județele Roman și Baia.

Organizare

În anul 1938, județul era organizat în șase plăși:

  1. Plasa Bahlui, reședința la Podu Iloaiei;
  2. Plasa Cârligătura, reședința la Târgu Frumos;
  3. Plasa Codru, reședința la Buciumii (pe atunci comună, actualmente cartierul Bucium din municipiul Iași);
  4. Plasa Copou, reședința la Iași;
  5. Plasa Turia, reședința la Șipotele și
  6. Plasa Ungheni, reședința la Ungheni-Târg, actualmente orașul Ungheni din Republica Moldova.

Județul Iași cuprindea două localități urbane: municipiul Iași (reședința județului) și comuna urbană Târgu Frumos, situată la limita de vest a județului.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 275.796 de locuitori, dintre care 81,6% români, 14,6% evrei, 0,6% ruși, 0,5% maghiari, 0,4% germani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită din 82,0% ortodocși, 14,9% mozaici, 2,3% romano-catolici ș.a.

Mediu urban

În 1930 populația urbană a județului era de 107.804 locuitori, dintre care 60,8% români, 33,6% evrei, 0,9% germani, 0,9% ruși ș.a. Ca limbă maternă la oraș predomina limba română (72,5%), urmată de limba idiș (22,2%), rusă (1,8%), germană (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional, orășenimea era alcătuită în majoritate din ortodocși (61,4%), urmați de mozaici (34,4%), romano-catolici (3,0%) ș.a. Populația municipiul Iași era de 102.872 locuitori, iar cea a orașului Târgu Frumos de 4.932 locuitori.

Materiale documentare

Referințe

  1. ^ Harta României Mari în 1938
  2. ^ Portretul României Interbelice - Județul Iași
  3. ^ Școala Gimnazială „Veronica Micle” din Iași
  4. ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 246-247

Legături externe