Importanța Județul Gorj (interbelic) a fost subiect de dezbatere și reflecție de ani de zile. Județul Gorj (interbelic) a avut un impact semnificativ asupra multiplelor aspecte ale societății și ale vieții de zi cu zi. De la apariția sa, Județul Gorj (interbelic) a stârnit interesul și curiozitatea experților din diferite domenii, precum și a populației generale. În acest articol, vom explora fundalul Județul Gorj (interbelic), evoluția sa în timp și relevanța sa astăzi. De asemenea, vom analiza posibilele implicații viitoare ale Județul Gorj (interbelic) și influența sa în diferite domenii.
Județul Gorj | |||||
| |||||
Provincie: | Oltenia | ||||
Reședința: | Târgu Jiu | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 206.339 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 4.579 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) patru plăși (ulterior) șase plăși | ||||
Modifică text |
Județul Gorj a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era orașul Târgu Jiu.
Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în nordul regiunii Oltenia. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Gorj. Se învecina la vest cu județul Mehedinți, la nord cu județele Hunedoara și Sibiu, la est cu județul Vâlcea, iar la sud cu județul Dolj.
Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:
Ulterior au fost înființate două plăși noi:
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 206.339 de locuitori, din care: 97,9% români, 1,7% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional erau 99,6% ortodocși.
În 1930 populația urbană a județului era de 13.030 locuitori, dintre care 90,0% români, 4,6% țigani, 1,1% germani, 0,9% maghiari, 0,8% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 95,8% ortodocși, 2,2% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
|
|