Ion N. Lahovari

Sunt atât de multe lucruri pe care le-am putea spune despre var1. Impactul său este incontestabil, fie în societate, în istorie sau în viața noastră personală. Influența lui var1 este atât de vastă încât am putea petrece ore întregi certându-ne despre implicațiile sale. De la naștere până la rolul său actual, var1 a lăsat o amprentă de neșters în lume. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale var1, de la impactul său asupra culturii populare până la relevanța sa în domeniul științific. Pregătește-te să te cufunzi în universul fascinant al var1 și să descoperi cum a modelat lumea pe care o cunoaștem astăzi.

Ion N. Lahovari
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiQ18538430 Modificați la Wikidata
Frați și suroriIacob N. Lahovari
Alexandru N. Lahovari
Constantin Lahovary Modificați la Wikidata
CopiiMartha Bibescu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
Ministru al Afacerilor Externe Modificați la Wikidata

Partid politicPartidul Conservator

Ion N. Lahovari (n. , București, Țara Românească – d. , București, România) a fost un politician și ministru român. A fost tatăl principesei Martha Bibescu.

Biografie

A fost fratele lui Alexandru N. Lahovari și Iacob N. Lahovari. A făcut studii juridice la Paris, iar după întoarcerea în țară a profesat ca avocat la București.

A fost ales deputat, fiind din 1871 membru în Partidul Conservator. Între 1899-1900 a fost ministru de externe în cabinetul Gheorghe Gr. Cantacuzino. A fost Ministru Plenipotențiar al României la Paris și Ministru al Afacerilor Externe. A fost membru al senatului din partea partidului conservator, având și funcția de președinte al Senatului.

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ „Princess Marthe Bibesco”. Accesat în . 
  3. ^ Lahovary, Alexandru Em. Memorialisticâ Diplomaticâ [Diplomatic Memoirs] (PDF). Romania. p. 19. Accesat în . 
  4. ^ „Lahovary family tomb vandalized for Vanghelie to bury his own relatives”. Bucharest Herald. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Diaconovici, C. - Enciclopedia română publicată din însărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, volumul III, 1904, Editura W. Krafft, p. 45

Legături externe