Merișor (plantă)
Astăzi, Merișor (plantă) este un subiect care a devenit relevant în societate, trezind interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. De-a lungul timpului, Merișor (plantă) a devenit un punct de convergență pentru discuții, dezbateri și reflecții în diferite contexte, fie în sfera academică, profesională sau personală. Impactul său a atins un punct în care este imperativ să aprofundăm Merișor (plantă), implicațiile și influența sa asupra vieților noastre. În acest articol vom aborda diferite perspective și abordări legate de Merișor (plantă), cu scopul de a înțelege mai bine sfera sa și posibilele implicații pe care le are în societatea noastră actuală.
| Vaccinium vitis-idaea | |
|---|---|
| |
| Vaccinium vitis-idaea var. vitis-idaea in reindeer lichen | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| (neclasificat): | Angiospermae |
| (neclasificat): | Eudicotidae |
| (neclasificat): | Asteridae |
| Ordin: | Ericales |
| Familie: | Ericaceae |
| Gen: | Vaccinium |
| Specie: | V. vitis-idaea |
| Nume binomial | |
| Vaccinium vitis-idaea L. | |
Modifică text  |
|
Merișorul (Vaccinium vitis-idaea - L.) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici, smirdar, saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă.
Descriere
Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10–40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale cu două-șase flori.
Răspândire
Crește la altitudine mare, în pajiști alpine sau luminișuri, mai rar în locurile umbrite (molidișuri). Merișorul crește pe soluri schelete, acide puternic, având cerințe mici față de sol. Rezistă și la uscăciune. În România, merișorul crește în zonele înalte ale Munților Carpați, mai ales cele din Transilvania.
Utilizare
Fructele acestui arbust se folosesc consumate ca atare sau uscate, confiate, conservate în diferite moduri. Se folosesc de asemenea și frunzele (Folium Vitis idaea). Se taie ramurile care se pun la uscat, apoi se scutură frunzele prin batere. Substanțe active: arbutină, hidrochinonă, tanin, flavonoizi. Preparatul din frunze este diuretic energetic, litontriptic (dizolvă calculii urinari, numiți popular pietre la rinichi), antidiareic, puternic antiseptic al căilor urinare. Este recomandat pentru afecțiuni renale (mai ales litiaze), infecții urinare, cistite, la reumatism, gută, diaree. Se administrează sub formă de decocție simplă (5-10 minute cu 1 1/2 lingurițe la cană), 2 căni pe zi, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Intră în formula unor ceaiuri diuretice.
Note
- ^ Merișor - Vaccinum vitis idaea, romedic.ro
- ^ Merișorul, benefic în Alzheimer, 27 ianuarie 2009, Adevărul, accesat la 21 martie 2012
- ^ http://dexonline.ro/definitie/saschiu, accesat la 21 martie 2012
Legături externe
- Merișor - Vaccinum vitis idaea, romedic.ro
- Merișorul, pcfarm.ro
