Păducel

În lumea de astăzi, Păducel a devenit un subiect recurent care acoperă diverse domenii de interes. De la politică la tehnologie, cultură și societate în general, Păducel a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Importanța și relevanța sa nu pot fi subestimate, iar impactul său se face simțit la toate nivelurile societății. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Păducel, de la originea sa până la influența sa asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Vom analiza evoluția sa în timp și vom examina implicațiile sale pentru viitor.

Păducel
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Gen: Crataegus
Serie: Crataegus
Specie: C. monogyna
Nume binomial
Crataegus monogyna
Jacq.

Păducelul este un arbust (2 – 6 m) din familia Rosaceae, are florile albe și fructele roșii ce au un miros caracteristic și un gust amărui. Din ele se obțin extracte care sunt folosite în primul rând, la ameliorarea tulburărilor legate de problemele cardiace cu substrat nervos.

Răspândire

Păducelul este răspândit în Europa Centrală, dar poate fi întâlnit și în Asia de Sud-Vest până în Afganistan. El crește pe solurile calcaroase sub formă de tufișuri la liziera pădurilor.

Utilizare

Ceaiul de păducel are un miros neplăcut și un gust fad, dar se poate aromatiza cu lămâie sau alte extracte. Ceaiul este utilizat în:

  • Tulburări de ritm cardiac, tahicardie paroxistică, extrasistole, tulburări cardiace de origine nervoasă.
  • Eretism cardiac, insuficiență cardiacă, angină pectorală stadiile I si II, algii precordiale, tahicardie.
  • Florile sau fructele de păducel asociate cu valeriana, vâscul și talpa gâștei își potențează efectul medicinal.
  • Adjuvant in afecțiuni cardiace cu substrat nervos, ateroscleroză, cardiopatie ischemică, aritmii, hipertensiune arterială.

Acțiuni: cardiotonic (efect inotrop pozitiv), coronarodilatator moderat (crește fluxul sanguin la nivelul arterelor coronare).

Referințe

  1. ^ Christensen, K.I. (1992). Revision of Crataegus sect. Crataegus and nothosect. Crataeguineae (Rosaceae-Maloideae) in the Old World. Systematic Botany Monographs. 35: 1–199.

Bibliografie

  • Philips, R. (1979). Trees of North America and Europe, Random House, Inc., New York. ISBN 0-394-50259-0.
  • Bahorun, Theeshan, et al. (2003). Phenolic constituents and antioxidant capacities of Crataegus monogyna (Hawthorn) callus extracts. Food/Nahrung 47.3 (2003): 191–198.

Legături externe

  • Crataegus monogyna in Topwalks
  • Hawthorn Gallery Arhivat în , la Wayback Machine. (photographs of a number of such trees, including Hethel Old Thorn)
  •  Hawthorn”. Encyclopedia Americana. .